Corneliu Coposu sub lupa Securităţii

 

Marin Pop
Corneliu Coposu sub lupa Securităţii
Editura Vremea, 2020
 

Citiţi prefaţa acestei cărţi.

*****
Intro

Documentele prezentate în această carte doresc să reconstituie modul cum privea Corneliu Coposu istoria şi realitatea în care trăia. Marea majoritate a publicului cititor nu poate consulta zecile de volume din diversele arhive constituite ca parte a activităţii represive împotriva sa. Volumul de faţă ne oferă şansa nu a unei sinteze, ci a unei necesare selecţii care îl ajută pe cititor parcă să asculte nemijlocit vocea celui care era unul dintre cei mai supravegheaţi români. O voce a arhivelor, adică o voce în mare parte epurată administrativ de dramatismul contextului.

Dar asta, paradoxal, ne ajută să înţelegem conţinutul ideatic al mesajului pe care îl transmitea Corneliu Coposu. Un mesaj care, aşa cum vom sublinia şi mai jos, era transmis cu conştiinţa că va fi captat în viitor. Este unul dintre motivele pentru care această carte este diferită de marea majoritate a celorlalte studii care utilizează materialul radioactiv conţinut între coperţile dosarelor Securităţii şi în general în documentele produse de statul totalitar.

Fragment

II.11. Corneliu Coposu către surori:

"Cluj, 9.07.1988

Dragile mele,

Sper să primiţi scrisoarea înainte de reîntoarcerea mea, deşi n-ar fi exclus ca drumul ei să fie mai lung decât al meu. Vreau să vă relatez ce-am experimentat până acum. Am sosit (fiert de căldură) cu mare întârziere, datorită defectării unui vagon care a trebuit scos (cu manevre complicate) din garnitură şi datorită unor lucrări de terasament dintre Aiud şi Războieni, care au limitat viteza "rapidului" la 5 km pe oră.

Am fost aşteptat la gară de Ady, care s-a plictisit până la sosirea trenului întârziat.

Am sosit în vizită la Ioani Buhaiu (Ioan Buhaiu; prieten din copilărie; originar din Bobota, absolvent de studii juridice), Victor Boroş (Prieten din tinereţe; fost notar în Bobota), Traian Albu (Prieten din copilărie; originar din Bobota, absolvent de studii juridice), Matei (Matei Boilă), Delia. Mai am restanţă la Lia (Lia Gherasim, fiica lui Ilie Lazăr) şi o invitaţie la Nelu (Nelu Boilă). Am fost vizitat de Matei, Nelu, Victor - cu familiile respective. Câteva cuvinte dintre ele - Ioani Buhai este foarte prăbuşit. Se mişcă cu baston şi cu dificultate. Vorbeşte tare greu şi acum e demoralizat fiindcă prietenul şi doctorul care se ocupa de el, fiind vecini, a murit subit de un stop cardiac (Dr. Plosca din Unimăt). Elenuţa se ţine bine, cu toţi anii ei (80), desigur îmbătrânită dar încă citovă (Normală). M-au primit cu multă afecţiune, bucurie şi plânsete. - Victor Boroş, foarte îndatoritor, s-a pus la dispoziţia mea cu mare entuziasm. Vede cam rău (cu 15 dioptrii), dar nu se lasă. Acum creşte găini şi-şi aprovizionează neamurile (şi pe vânzătoarele de la prăvălie) cu ouă proaspete. În schimb Cornelica a îmbătrânit de nerecunoscut. Are un obraz ca un pergament boţit. Zice că suferă de colită, ficat, inimă şi că se teme că are cancer (ipohondrie). Am fost ieri invitat de ea la dejun. - Traian Albu se plânge de boală de inimă. A chelit aproape complet; nu se lasă de stupi; stă cu fata mai mare (Mariana) şi familia ei, din care i-am văzut doar nepoata, agitată de concursul de intrare în facultate. Traian mi-a spus că se înţelege bine cu ginerele său (localnic) dar nu şi cu feciorul lui (care e la a treia căsătorie din care i-a rezultat o fetiţă, pe lângă copilul acum mare făcut cu Gabi, doctoriţa simpatică ce i-a fost prima nevastă. Cea actuală este divorţată având din alt mariaj o fată măricică. Nu lucrează în producţie şi după părerea tatălui său pierde vremea cu cursuri de "optică" pe la şcolile medii tehnice. Actuala soţie e inginer. Nu l-am văzut nici pe el nici pe Mariana (care era la o şedinţă). Traian mi-a spus că prima lui nevastă, doctoriţa, care creşte copilul (acum de 15 ani) nu s-a mai măritat. - Am fost la Delia unde l-am găsit pe Sandu şi pe băiatul mic (Bogdan) noul profesor al ceasului. Băiatul mare e în tabără, iar fetiţa e la Oradea la bunici. În anul acesta din lipsă de bani nu merg la mare, dar Sanda va merge la Bucureşti în decembrie cu un grup de elevi de-ai lui. Amândoi arată bine. Delia a slăbit şi este foarte frumoasă şi activă. - La Matei, bătrânul Fărcaş mai grădinăreşte (la 93 de ani) dar a surzit. În schimb Mărioara arată neaşteptat de bine. Dintre copii, în afară de Mateiuţ, care face armata la Bucureşti, Tudor (student, în anul de armată), este cinci zile la şcoală, iar două locuieşte la Nena; Ana nu mai vrea să continue şcoala şi părinţii nu mai insistă. Ady, cel mic, este deştept - spirt, drăguţ, săritor, mare suporter la footbal, s-a constituit în adjunct al meu şi nu mă părăseşte nici un ceas, decât pentru a dormi (Trage chiului de la şcoală care încă nu s-a încheiat - decât la 15 Iulie). Feti şi Nena, harnice amândouă, una cu gospodăria în care s-a specializat şi cu lecţiile (destule) de matematică, cealaltă cu permanente traduceri tehnice şi medicale, în nemţeşte, în franţuzeşte. Nena vrea cu orice preţ să vină la sfârşitul verii, la noi (poate septembrie) pentru vreo zece zile. De curând a murit Paraschiva, văduva lui Tarţa (Mihai Tarţia, fost membru marcant al tineretului P.N.Ţ.) şi sora lui Ghiţă Dragoş (Gheorghe Dragoş, membru marcant al tineretului P.N.Ţ., în 1938 preşedinte al tineretului P.N.Ţ. din Ardeal şi Banat, profesor universitar la Academia Comercială din Cluj, alături de Victor Jinga. A fost arestat şi închis de către comunişti, iar după eliberare a fost trimis cu Domiciliu Obligatoriu în Valea Călmăţuiului, la Rubla, unde se afla şi Corneliu Coposu). Fiica ei, Liliana (profesor agregat), măritată cu un doctor, m-a poftit la masă, dar am refuzat politicos, în lipsă de timp. Am fost invitat şi la Florica (Camela) care nu umblă, având picioarele butuc. Va trebui să merg şi la ea (probabil cu Victor Boroş) cel puţin un ceas.

După cum vedeţi, nu prea am vreme de lenevie. La Icuţa (Rudenie din Turda) cred că voi merge Luni (11 Iulie). Încă nu am anunţat-o.

Am uitat să spun că darurile duse Deliei au determinat mare entuziasm (1/2 cafea, 1 ciorapi sport, bomboane, păpuşă, ceas, unt, pix). Fetelor gazde le-am dat 4 pachete de unt, 1 Nes, 1 cafea, dar le-am şi târguit legume şi fructe.

Cred că am găsit o sursă bună de clisă (Slănină) bine afumată (de porc crescut acasă cu porumb). Duminică mă voi duce să achiziţionez şi trimit acasă prin poştă.

I-am dat telefon de aici şi lui Odette (Odette Balaban, soţia actorului Mircea Balaban şi sora lui Arlette Coposu. Erau şi naşii de cununie ai lui Arlette şi Corneliu Coposu, căsătoriţi pe data de 24 octombrie 1942. Odette a trăit până la venerabila vârstă de 102 ani).

Vă voi mai chema la telefon zilele viitoare.

Rog să nu o lăsaţi pe Bobiţă (Sora lui, Doina) să se obosească prea mult, să simplificaţi menu-ul şi (?) să se abată mai des şi mai devreme pe acasă.

Ciplea a avut o înmormântare fastuoasă cu foarte multă lume, prohod cu 5 preoţi greco-catolici, în frunte cu Todea (Alexandru Todea, viitor cardinal) (care e mitropolit).

Vă sărut cu drag şi dor,

Cornel

****

II.11.1. Corneliu Coposu către surori:

15.VII.1988

Dragile mele,

M-am întors de la Icuţa, la care am stat 2 zile. Am fost cu ea la familia Munteanu, unde am fost primit excepţional. Sunt oameni foarte cumsecade şi de un sprijin real pentru Icuţa. Am văzut şi pe negrişori. Era acasă şi Ady.

I-am dus Icuţei 2 kgr. Vişine, 2 kgr. Caise, 3 kgr. Roşii, 2 kgr. Morcovi, 5 kgr. Cartofi, 1 kgr. Fasole verde, 1/2 kgr. Zmeură, 1/2 kgr. Caşcaval, 1/2 kgr. Urdă şi 10 ouă. N-avea de nici unele. Cred că am aprovizionat-o pe o lună (Bineînţeles că a insistat să-mi plătească cumpărăturile, dar măcar vitaminele şi doctoriile, însă nu am acceptat). Cumpărăturile pentru Icuţa m-au costat 350 lei.

În zilele când am fost la Turda a fost foarte cald. Biata Icuţa mi-a făcut foc pentru baie (apă caldă), mi-a cedat patul din cameră şi ea a dormit în bucătărie (cu tot protestul meu). I-a părut tare bine de vizită. Am povestit cu ea până noaptea târziu.