Cartea coordonată de Sandra Pralong reunește mărturiile unor străini care ar fi putut avea „întreaga lume la picioare” dar au ales să trăiască în România. Fiecare ne explică în câteva pagini de ce.
„Cei 45 de coautori ai cărții vin din 19 țări de pe toate cele 5 continente. Majoritatea sunt europeni (28) și vin din nouă țări: Marea Britanie (10), Italia (4), Elveția (3), Franța (3), Olanda (3), Germania (2), Belgia (1), Grecia (1) și Rusia (1). Asia are șase reprezentanți din cinci țări: India (2), China, Pakistan, Liban și Siria câte unul. America (de Nord) e reprezentată de șapte americani din Statele Unite și un mexican. Continentul african este și el reprezentat de un camerunez și o congoleză. În fine, chiar și din îndepărtata Australie e cineva care s-a stabilit în România (...) Aproape o treime dintre coautori sunt femei (13 și 32 bărbați) (...)”
Aș completa această amănunțită descriere făcută de coordonatoare celor care au scris în carte cu un alt detaliu: persoanele care își spun povestea în acest volum sunt oameni care nu numai că au îndrăgit țara noastră, dar au încercat și au reușit să îmbunătățească lumea din jurul lor.
După ce am terminat de citit voluminoasa carte (aproape 500 de pagini) pot spune că am identificat câteva lucruri comune în relatările autorilor.
Inițial tot ce știau despre România era faptul că este o țară comunistă, apoi că a avut loc o revoluție (din care au văzut imaginile difuzate în toată lumea ) și asociau țara noastră cu nume precum Nadia și Ilie Năstase. Apoi apare un element întâmplător care determină o călătorie „la fața locului” – un imbold umanitar, un concediu „exotic” și, desigur, nițică dragoste.
Urmează teama de a merge într-o țară considerată nesigură și prima impresie: un loc sălbatic, cam deprimant cu o înfățișare gri. Dar după această primă impresie vizitatorii de ocazie descoperă și lucrurile care se pare că îi atrag și îi fascinează în România: oamenii sunt foarte primitori, peisajele sunt extraordinare, satele românești și-au păstrat aspectul arhaic, iar legumele bio cresc în orice ogradă. Unii au ales țara noastră pentru că este o piață nouă în care te poți dezvolta și care îți oferă multe oportunități de afaceri.
Iar la capitolul lucruri negative remarcate de majoritatea: birocrația înnebunitoare, arhitectura de un gust îndoielnic și incapacitatea de a păstra ce e vechi și frumos în acest domeniu, lipsa soluțiilor win-win din mentalitatea românilor și imprevizibilul vieții cotidiene (nu știi niciodată când se mai sparge o țeavă – dar dacă ai trăit într-o țară în care toată viața ta era pusă la punct și se desfășura după un program, s-ar putea chiar să apreciezi asta ).
Oamenii din această carte admiră lucruri pe care noi le trecem cu vederea sau le blamăm, ei au descoperit în România un colț de rai neatins de consumerism și ne îndeamnă să ne dezvoltăm ținând cont de asta. Pentru faptul că nu doar au ales să locuiască aici ci și să se implice în ceea ce se întâmplă în jurul lor prin ONG-uri sau afaceri dezvoltate în mod durabil, eu cred că trebuie admirați.
Nu mă pot abține să nu remarc totuși că entuziasmul unora care aleg să trăiască într-un sătuc izolat din vârf de munte și să se mire de WC-ul din fundul curții după ce au trăit într-o metropolă iar veniturile lor nu se limitează la ceea ce le oferă o bucățică de pământ, este poate exagerat.
Însă cred că ar trebui să învățăm din poveștile lor să ne iubim țara într-un mod rațional (unul dintre autori a fost șocat de felul în care românii vorbesc despre România) să-i observăm și să-i recunoaștem defectele și poate chiar să ținem cont de sfaturile date de ei, ca oameni „din afara problemei”.
PLUSURI
Delectarea de a citi atâtea stiluri diferite
MINUSURI
Lungimea cărții
RECOMANDARI
Celor curioși din fire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu