„În numele unei „aduceri aminte pentru posteritate„ și în contextul uitării frecvente a datoriei față de istorie, Primul Război Mondial a revenit spectaculos în conștiința colectivă franceză. Prin unele aspecte, această revenire a fost benefică pentru reevaluarea rolului marelui conflict de-a lungul întregului secol. Dar furia „corectitudinii istorice„ a încurcat în mod supărător uneori lucrurile. S-ar fi putut inaugura un moment important de istorie publică, de gândire istorică și de pedagogie civică; lucrurile s-au petrecut însă pe dos.”
Într-adevăr, vorbim de o carte scrisă în 1998-1999, deci la 80 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, sau a „Marelui Război”, cum era cunoscut de cei care l-au trăit. Și vorbim, de asemenea, de o carte scrisă prin prisma efectului pe care l-a avut asupra francezilor și prea puțin printr-o prismă ceva mai largă, mai globală. Totuși, valoarea deosebită pe care o are cartea rezidă din noutățile pe care le prezintă. Primul Război Mondial are parte de o reprezentare foarte săracă în literatura despre război, comparativ, cel puțin, cu cel de-al Doilea Război Mondial. Și totuși, așa cum dovedesc unele sondaje, primul conflict mondial, în special pentru persoanele de până în 35 de ani, este calificat drept primul sau cel mult drept al doilea cel mai important eveniment istoric mondial care a avut loc în secolul trecut. „…totul se petrece ca și cum îndepărtarea inexorabilă a evenimentului n-ar avea nici un efect de erodare: odată cu succesiunea generațiilor, prezența războiului din 1914-1918 ar tinde nu să se diminueze, ci să crească.” Având în vedere acest aspect, cartea de față se remarcă prin oportunitate, în special ediția în română, care este publicată de Corint la 100 de ani de la izbucnirea conflagrației.
Calitatea acestei cărți rezidă nu doar din valoarea pe care o au informațiile pe care cei doi autori le-au adunat, dar și din structura sa. Capitolul Să înțelegem războiul este o încercare, foarte reușită, aș spune, de a pune Primul Război Mondial în lumina care-i conferă adevărata importanță. Acest lucru este făcut prin diferite metode, una dintre ele fiind prezentarea unei scurte istorii a percepției pe care generațiile au avut-o asupra evenimentului de-a lungul secolului.
Autorii au în vedere mai multe aspecte generale ale războiului, neglijate de obicei de istorici sau muzeografi, căci aceștia preferă să privească, spre exemplu, doar partea pur tehnică și funcțională a mecanismelor războiului, cum ar fi armele sau aparatura de război: „Nu pot să uit aerul dezgustat al unui foarte distins curator al uneia dintre cele mai mari colecții mondiale de arme și armuri în momentul în care i-am semnalat în treacăt că resturile cele mai frecvent extrase de chirurgi din corpurile răniților de pe vremea puștilor cu pulbere erau bucăți de os sau de dinți provenind de la vecinii lor de rânduri. Nu își pusese niciodată întrebarea despre ce efect ar putea avea aceste arme, pe care le cunoștea atât de bine doar ca artefacte, asupra corpurilor soldaților care le întrebuințau.”
În continuare, cartea este structurată în 3 mari părți: VIOLENȚA, CRUCIADA și DOLIUL. Fiecare din cele trei părți vorbește despre aspecte mai puțin discutate ale Primului Război Mondial. Este foarte adevărat că violența este prima etichetă care este pusă de obicei acestui război, dar felul în care este explorată de cei doi autori în această carte dă foarte mult de gândit. Spre exemplu, daunele pe care le provocau bombardamentele artileriei asupra terenurilor, efectele acestora fiind întotdeauna împotmolirea, la un moment dat, a infanteriei în molozul sau noroiul rămas în urma exploziilor, sunt foarte rar sau deloc, menționate în literatura care tratează războiul. Viziunea autorilor asupra sociologiei și psihologiei Primului Război Mondial când vine vorba de violență este foarte interesantă. Este destul să fie lecturat cuprinsul, unde subcapitolele primei părți au nume de genul: Civilii: atrocități și ocupații, Un fenomen concentraționar: internații civili și prizonieri militari.
Cea de-a doua parte prezintă practic războiul în percepție clasică, scoțând la iveală barbaria, devierile ideologice și modul în care a fost perceput războiul de către contemporani, fie ei luptători sau civili. Partea a treia însă, ridică problema percepției post-conflict a Primului Război Mondial. Studiul a fost realizat cu precădere în Franța, dar scurtele menționări ale situațiilor din celelalte țări nu fac altceva decât să confirme un anumit lucru: lumea, în special autoritățile, au încercat cu disperare să uite și să impună uitarea asupra evenimentului cu cea mai mare însemnătate din secolul trecut. Motivele sunt, este adevărat, prezentate foarte sumar, dar procesul în sine de înăbușire a doliului, de ascundere a suferinței provocate de pierderea cuiva drag este foarte clar prezentat ca un fenomen răspândit cu rapiditate la nivel global.
Considerând ineditul unora dintre aspectele tratate de cei doi autori, cartea Războiul redescoperit – 1914-1918 este una de importanță majoră, în special având în vedere volumul relativ restrâns de opere literare care fac referire la Primul Război Mondial.
PLUSURI
Ineditul din paginile acestei cărți îi conferă o valoare mare în cadrul literaturii de război, completând faptul că acoperă un eveniment ușor vitregit, uitat parcă de mulți dintre istoricii de profesie. Traducerea este foarte bine executată, lecturarea făcându-se fără nicio problemă.
RECOMANDARI
Evident, cartea este în primul rând scrisă pentru aceia dintre cititori care au o aplecare către războaie, în special către Primul Război Mondial. Având în vedere temele puse în discuție de către autori însă, Războiul redescoperit – 1914-1918 nu ar trebui să fie evitată nici de către amatorii de istorie în general.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu