Fascinația oamenilor în legătură cu modul în care funcționează creierul nu este una nouă, iar încercările de a „descurca” ițele încâlcite ale gândirii umane s-au rafinat și calibrat în funcție de etapele dezvoltării umane și de progresul tehnologic. De aceea, nu este suprinzător numărul mare de lucrări dedicate creierului și interesul constant al publicului pentru neuroștiințe.
Totuși, cartea lui David Eagleman, Incognito. Viețile secrete ale creierului, este specială în acest peisaj prin combinația reușită de informații științifice, exemple practice și o ironie fină care te face să o citești pe nerăsuflate – ceea ce este destul de rar în cazul acestui tip de lecturi.
Mărturie despre simțul umorului cu care autorul abordează subiectul sunt chiar titlurile celor șapte capitole ale cărții: „E cineva în capul meu, dar nu sunt eu”; „Mărturia simțurilor”; „Ce (nu) știm despre minte”; „Gândurile care pot fi gândite”; „Creierul e o echipă de adversari”; „De ce ideea de vinovăție e discutabilă”; „Viața după monarhie”.
Una dintre ideile cele mai interesante din carte este aceea că gândirea conștientă constituie doar vârful aisbergului activității mentale. Ne-am obișnuit să ne percepem drept ființe raționale, responsabile de deciziile pe care le luăm și capabile de a ne gestiona comportamentul în mod eficient. În realitate, „… eul conștient joacă rolul cel mai mic în creier. Seamănă cu tânărul monarh care moștenește tronul și își atribuie toate meritele pentru gloria țării – fără să fie conștient de milioanele de truditori cara fac țara să funcționeze.” Și se pare că acesta este exact modul de funcționare care ne-a asigurat supraviețuirea ca specie. Există o întreagă activitate neuronală care se desfășoară fără ca noi să fim conștienți și care ne determină deciziile și comportamentele.
Creierul ar putea fi reprezentat ca o echipă de adversari aflată în permanentă competiție: de la macrostructuri (precum emisferele cerebrale, atunci când nu mai sunt legate prin corpul calos) la microstructuri – faptul că suntem capabili să ne certăm cu noi înșine, să negociem cu eurile noastre viitoare, să confruntăm mereu diferite variante de abordare a unei probleme ar putea fi chiar acea trăsătură particulară care ne face umani, creativi, eficienți, acea trăsătură care nu a fost încă aproximată, nici pe departe, de niciun robot.
Cartea lui Eagleman este, fără îndoială, o lectură fascinantă, nu numai prin prisma informațiilor interesate pe care le aduce în fața cititorilor, dar și prin modul elegant în care re-pune în discuție idei preconcepute, mituri, idei pe care le acceptăm intuitiv, fără să ne obosim să le analizăm sau să le contestăm. Incognito. Viețile secrete ale creierului este un prilej bun să re-gândim raporturile noastre cu lumea și acele „certitudini” care ne conduc la judecăți incomplete sau chiar greșite.
Totuși, așa cum spune David Eagleman, „când te încearcă lenea sau plictiseala, îmbărbătează-te cu gândul că nu există nimic mai activ și mai inteligent decât tine sub soare”. Creierul uman rămâne o poveste fascinantă în imperfecțiunea și complexitatea sa.
PLUSURI
O combinație de informații științifice, exemple practice și un minunat simț al umorului care te fac să te îndrăgostești de această carte.
Stilul narativ clar și elegant care tranformă un subiect „serios” într-o poveste interesantă și atrăgătoare.RECOMANDARI
O carte fascinantă despre gândire, conștiință, comportamente, responsabilitate, vinovăție… despre noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu