miercuri, 30 iunie 2021

SELECȚIA „FORMULA AS”

 

* William Carlsen, „Jun­gla de piatră”. Extraor­di­na­ra călătorie a lui John L. Stephens și Frederick Cather­wood și descoperirea civili­zației pierdute a mayașilor, traducere și note de Laura Cio­banu, Editura ART (tel. 0744/30.08.70), 604 pag.

Puține documentare scrise pot satisface setea de aventură a cititorului sedentar, oferindu-i în același timp informații pertinente despre locuri și oameni care altfel ar rămâne în umbra mitului. Cartea jurnalistului ame­ri­can de investigații Wil­liam Carlsen (candidat la Premiul Pulitzer) e unul dintre aceste documen­tare ce bat ficțiunea și-l pot face gelos pe sce­na­ristul filmelor cu Indiana Jones. Jurnalistul a re­cons­tituit călătoria aven­turoasă a unui diplomat american pasionat de arheologie, din vremurile în care SUA își con­solidau internațional indepen­dența relativ recentă, John L. Stephens, care, însoțit de un de­senator britanic, începe în 1839 o expediție prin jungla Americii Cen­trale în căutarea urmelor ci­vilizației mayașe. O civilizație mai veche decât cea aztecă și in­cașă (cu care europenii luaseră con­tact la puțin timp după des­coperirea con­tinen­tu­lui de către Columb) și despre ca­re nu se știa decât din legen­de­le popu­lațiilor locale ale vremii. Carlsen ne povestește cum s-a constituit cu­plul de călători în atmosfera efer­vescentă a egiptologiei, ea însăși, la începutul sec.19, o știință proas­pătă, fondată de savanții ce l-au însoțit pe Napoleon în 1798 în expediția din Egipt. Descoperirea fabuloasei civilizații a Egiptului antic a stimulat dezvoltarea ar­heologiei, o mulțime de pasionați de istorie și de aventurieri în cău­tare de comori pornind pe ur­me­le unui trecut îndepărtat, pier­dut în negura tim­pu­rilor. În Eu­­ropa se știa prea puțin des­pre lu­mea ame­ricană pre­co­lum­biană. Cu­ce­rirea spa­nio­lă a impe­rii­lor az­tec și incaș a dus la con­clu­zia că expe­di­țiile con­chista­do­rilor au în­tâlnit o civili­za­ție specifică, in­ferioară totuși celei de pe „bă­trâ­nul continent”. Spaniolii au dis­trus, în dorința lor de convertire a amerindienilor la creștinismul european, metropole frumoase precum Tenochtitlan sau Cuzco și au ridicat pe ruinele lor biserici și palate „clasice”. Istoricii tim­pului credeau că, deși construc­țiile aztece și incașe erau uimi­toa­re, ele nu ar fi avut în spate o „istorie lungă” precum cea a antichității Orientului Mijlociu și cea europeană. Stephens și Cather­wood au răsturnat teza superio­ri­tății în timp a „lumii cunoscute”, descoperind și aducând la cu­noș­tință opiniei publice extraor­di­nara și misterioasa civilizație ma­yașă. Numit reprezentantul di­plo­matic al SUA pe lângă proas­petele republici latino-ame­ricane de după răz­bo­iul de indepen­den­ță fa­ță de Spania, Stephens afla­se de posi­bila exis­ten­ță a unor ves­tigii în­ghițite de junglă în peninsula Yucatan, îm­păr­țită între Mexic, Gua­temala și Salvador. Pe baza acestor supoziții și-a pornit aven­tura la care i s-a alăturat, ca să deseneze eventualele descoperiri (dagherotipul abia se inventase) și Catherwood. După multe și periculoase peripeții, cei doi eroi au putut dezvălui lumii extrem de vechea și complexa civilizație maya descoperită de ei în siturile de la Palenque, Uxmal, Chichen Itza, Tuloom, schimbând astfel per­cepția asupra lumii preco­lum­biene, căci vestigiile aveau o ve­chi­me comparabilă cu aceea a lu­mii antice cunoscute până atunci. Aventurile celor doi sunt po­ves­tite captivant de William Carlsen, care le urmărește des­tinele și după marea lor desco­pe­rire ce a de­clanșat o adevărată mayașo­ma­nie continuată până azi, mai ales că întrebările fun­damentale des­pre cauzele apari­ției, dezvoltării și dispariției aces­tei civilizații uimitoare au rămas fără răspuns.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu