Sissi - un destin frânt

Jean des Cars
Sissi. Împărăteasa Austriei
Editura Corint, 2013
Traducere de Ana-Maria Stan

Citiţi un fragment din această carte.

*****

Intro

Jean des Cars (n. 1943) este un cunoscut jurnalist francez care a semnat articole în mari cotidiene precum Paris Match şi le Figaro. Reputat specialist în istoria marilor familii ale aristocraţiei europene, cu deosebire a familiilor Habsburg şi Grimaldi, este autor al mai multor cărţi foarte apreciate de marele public, printre care se numără: Eugénie, la dernière impératrice, Perrin, 1997; Louis II de Bavière, Perrin, 1998; Sissi, impératrice d'Autriche, Perrin, 1999; Inoubliable Grace de Monaco, Éditions du Rocher, 1999, La saga des Habsbourg. Du Saint Empire à l'union européenne, Perrin, 2010 şi La saga des Windsor, Perrin, 2011. Din 2011 este cavaler al Ordinului Grimaldi, acordat persoanelor care au contribuit la creşterea prestigiului principatului.

*

În anul 1898, Elisabeta, împărăteasa Austriei şi regina Ungariei, a fost asasinată la Geneva de un anarhist italian. De atunci, Sissi a devenit un mit. Suverana bizară şi solitară, de o frumuseţe legendară, a inspirat poeţi, pictori şi cineaşti.
În paginile acestei cărţi o veţi descoperi pe femeia Sissi, cu multe calităţi şi cu defecte, dar şi pe împărăteasa Elisabeta, care aparţine istoriei.
Criticată la Viena, venerată la Budapesta, mai lucidă decât mulţi diplomaţi ai vremii în privinţa conflictelor din Balcani, a fost un permanent sprijin pentru soţul ei, împăratul Franz Joseph.

Postfaţă
Sissi - Un destin frânt

Devenită un mit încă din timpul vieţii, frumuseţe exotică intrată în legendă, personalitate puternică şi singulară, caracter solitar şi independent, împărăteasa Elisabeta, cunoscută iubitorilor de istorie drept Sissi, a produs o puternică emoţie şi emulaţie artistică, inspirând, atât în timpul vieţii, cât şi după sfârşitul ei tragic, numeroşi scriitori, pictori, muzicieni, cineaşti şi istorici. În ultima categorie se înscrie şi binecunoscutul ziarist şi istoric Jean des Cars, din opera căruia Editura Corint a tipărit, de curând, o altă lucrare valoroasă: Saga dinastiei Romanovilor. De la Petru cel Mare la Nicolae al II-lea.

Deşi a scris despre o bună parte a capetelor încoronate ale marilor case regale ale Europei, autorul francez s-a aplecat, în special, asupra destinului familiei lui Franz Joseph I şi cu precădere asupra vieţii soţiei sale, împărăteasa Sissi. După asidue cercetări în arhivele istorice din Austria şi nu numai, după discuţii interesante, cu urmaşii Habsburgilor, inclusiv cu ultima împărăteasă a Imperiului Austro-Ungar, Zita, încoronată în 1916, după căutări minuţioase în memoriile timpului şi obţinerea de documente inedite, la sfârşitul a cinci ani de trudă, Jean des Cars a publicat această carte, pe care vă invit să o citiţi. Autorul îşi construieşte cu migală eşafodajul, adăugând informaţii noi odată cu fiecare capitol. În faţa ochilor ni se derulează, în pagini pline de delicateţe şi melancolie, copilăria, lipsită de griji, a viitoarei împărătese, petrecută la Possenhofen, reşedinţa părinţilor săi iubitori, căsătoria cu Franz Joseph, la Viena, în 1854, viaţa la curte înveninată de împărăteasa-mamă Sofia, o persoană rigidă, sclava protocolului.

Venerată încă din timpul vieţii, atât de austrieci, cât mai ales de maghiari, cărora le-a redat statutul şi demnitatea naţională, Sissi a contribuit la constituirea dualismului austro-ungar din 1867, apărând cu pasiune interesele maghiarilor, fără a se gândi la repercusiunile dureroase asupra statutului celorlalte minorităţi din noua construcţie politică.

Mamă a patru copii, trei fete şi un băiat, Sissi va suferi imens după pierderea primei fiice, Sofia, dar, mai ales, după sinuciderea sau, mai nou, după ultimele cercetări, după asasinarea unicului ei fiu şi moştenitor al tronului, prinţul Rudolf, la Mayerling, în ianuarie 1889. De altfel, legat de acest ultim aspect, istoricul francez expune concis, într-un capitol special, concluziile sale privind asasinarea prinţului, dezvoltate, pe larg, în cartea dedicată acestui trist eveniment.

Călătorind pentru a evada din viesparul palatului imperial, dar şi de realităţile crude care o sufocau, Sissi a străbătut o bună parte a Europei, la început cu trăsura şi mai apoi cu trenul, dar şi cu vaporul, cutreierând mările în căutarea frumosului şi liniştii, dar se va plictisi repede de orice loc care, iniţial, o încântase. Târziu, când socotea că oricum viaţa sa fusese irosită, împărăteasa îşi va găsi odihna. A fost asasinată, la Geneva, de un anarhist italian, Luigi Lucheni, care dorea de fapt să îl ucidă pe ducele de Orléans. Înmormântată, cu onoruri, în Cripta imperială de la Mănăstirea Capucinilor din Viena, Sissi va intra imediat în legendă.

Cunoscută şi ca "împărăteasa fără voie", care iubea călăritul, drumeţiile şi poezia, dar detesta constrângerile "funcţiei" pe care destinul i-o hărăzise, Sissi este o victimă a împrejurărilor, a convenienţelor şi a uzanţelor secolului al XIX-lea. Cel puţin aceasta este una dintre concluziile istoricului francez, care se alătură taberei susţinătorilor, fără reticenţe, ai destinului de eroină antică a împărătesei austriece.

Lucrare amplă, scrisă într-un ritm alert, ca de altfel toate cărţile lui des Cars, în care povestea propriu-zisă este însoţită de descrieri poetice, dar şi de documente inedite, cartea invită nu numai la lectură, ci şi la reflecţie. Ultima trebuie îndreptată asupra destinului unei femei care ar fi putut să fie ocolită de istorie, dacă soarta nu ar fi dorit altfel, dar care, cu toate acestea, s-a încăpăţânat să ducă o viaţă de om liber, fără încorsetări de niciun fel.

Lucrarea propusă de Editura Corint, care se bucură de o reală preţuire în rândul iubitorilor de carte istorică, ne invită să cunoaştem un destin demn de a fi respectat dacă nu pentru individualitatea, cel puţin pentru tragismul lui.

Mă alătur editurii şi vă doresc lectură plăcută!

(Prof. dr. Doru Dumitrescu)