miercuri, 11 martie 2020

Pantelimon Halippa şi problema Basarabiei în dosarele Securităţii

Vadim Guzun
Pantelimon Halippa şi problema Basarabiei în dosarele Securităţii: documente, 1965-1979
Editura Argonaut, 2018



 Citiţi nota asupra acestei ediţii a cărţii.

*****
Intro

Volumul 26 din seria Afaceri Orientale oferă cercetătorilor şi cititorilor interesaţi de relaţiile româno-sovietice un important instrument de lucru, relevând soarta lui Pan Halippa după revenirea din URSS în Republica Socialistă România, organizată după modelul sovietic, aservită intereselor Kremlinului, precum şi modul în care s-a pus problema Basarabiei la Bucureşti în timpul regimului Ceauşescu. Astfel cum rezultă din sursele publicate de Vadim Guzun, liderul unionist nu va uita şi va reproşa autorităţilor române, pe bună dreptate, faptul şi condiţiile în care a fost predat Moscovei, deşi ar fi putut foarte bine să nu o facă. Detenţiile sovietică şi românească, înainte şi după incalificabila "extrădare", vor reprezenta două constante ale dosarelor Halippa, bază pentru urmărirea până la sfârşitul vieţii. Apariţia culegerii Pantelimon Halippa şi problema Basarabiei în dosarele Securităţii, 1965-1979 are o puternică latură simbolică, dată fiind împlinirea în 2018 a unui secol de la unirea Basarabiei cu România, dar şi una pragmatică, contribuind la descifrarea originilor poziţiei actorilor statali interesaţi în rezolvarea sau tergiversarea rezolvării chestiunii basarabene, care nu şi-a pierdut actualitatea. (Mihai Taşcă)

***
Fragment

DOCUMENTE
50 -
Notă a Securităţii de redare a convorbirii lui Pantelimon Halippa cu Ion Moraru şi Nichita Smochină pe tema discursului radiodifuzat al lui Anton
Crihan, cu prilejul semicentenarului unirii Basarabiei cu România
.

Data: 28 martie 1968
PANTELIMON HALIPPA
Telefon 11.59.43

Redat din limba română - Strict Secret
Nr. filelor: 3 - Exemplar nr.[i]
Postul nr. 6/5 - Direcţia I-a/121

Ora 12.13 - chemat
Dl HALIPPA este sunat la telefon de dl ION MORARU, care îl întreabă dacă a ascultat la radio pe ANTON[ii] şi dl HALIPPA arată că l-a ascultat şi s-a bucurat de felul cum s-a sărbătorit 50 de ani de la unire, ANTON arată că pe străzile New Yorkului şi ale Londrei românii au manifestat şi s-au ţinut conferinţe. Dl ION arată că şi el a ascultat emisiunile lui ANTON şi s-a bucurat.
Dl HALIPPA arată că "Eu am fost foarte vesel că în cele din urmă ANTON al nostru şi-a făcut datoria, pentru că eu tot i-am scris că el este considerat de noi ca ambasadorul nostru acolo şi el, vasăzică, s-a pătruns de sentimentul datoriei şi a făcut-o bine".
Dl ION arată că, în general, toţi românii de afară şi-au făcut datoria cu ocazia unirii. În continuare, dl HALIPPA arată că este ocupat cu lucrarea şi a ajuns la capitolul privind Comisia Agrară din Sfatul Ţării. Doreşte să ştie dacă dl ION îşi aminteşte câte ceva despre activitatea acestei comisii, întrucât dosarul pe care l-a pus la dispoziţie SURUCEANU NICULAI este scris cu cerneală şi e puţin şters, nu se mai poate citi bine.
Dl ION nu cunoaşte nimic deoarece în acea perioadă a fost mobilizat, aşa că tot la studierea dosarului rămâne.
În încheiere, se înţeleg să mai discute şi în una din zile vor face o vizită doamnei PELIVAN, pentru că zilele astea i-a murit o soră. Mai discută probleme de sănătate şi se salută.

Ora 19.56 - telefon 15.79.68,
POPA GHEORGHE, Calea Victoriei nr. 139 et. 5, ap. 30
Dl HALIPPA discută cu dl SMOCHINĂ şi-l întreabă dacă a auzit ce-a fost la New York şi Londra cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la unirea tuturor românilor şi dacă e adevărat că şi la postul nostru de radio s-a anunţat acest lucru, deoarece lui nu-i vine să creadă.
Dl SMOCHINĂ arată că la noi la radio nu s-a vorbit nimic despre această problemă, dar despre sărbătorirea de la New York a auzit cu urechile lui la radio.
Dl HALIPPA îl întreabă dacă ştie cum se mai numea generalul sau mareşalul FRUNZE şi unde e născut.
DL SMOCHINĂ nu ştie numele mic al lui FRUNZE şi era născut într-o localitate din apropierea lui. Se va interesa şi-i va comunica.
Dl HALIPPA ştie că FRUNZE a avut un rol mare în lupta cu generalii care luptau pentru restabilirea ţarismului, cum era KOLCEAK. Dl SMOCHINĂ arată că FRUNZE a luptat mai mult în Siberia, Taşkent, unde era trimis de STALIN. Pentru documentare corectă, dl SMOCHINĂ promite ca mâine să meargă la bibliotecă şi să extragă tot ce apare în legătură cu viaţa lui FRUNZE. Revenind la sărbătorirea a 50 de ani de la unirea românilor, dl SMOCHINĂ arată că în afară de manifestările avute la New York, Londra şi la Paris au avut loc manifestări de stradă. La Londra a avut loc un recital la pian. În afară de aceste manifestări s-au depus memorii la ONU, Ambasada Sovietică şi la Ambasada Română.
Dl HALIPPA scoate în evidenţă aportul lui ANTON CRIHAN în problema aceasta şi dl SMOCHINĂ crede că a fost mai mult împins.
Dl HALIPPA arată că la radio nu a recunoscut vocea lui ANTON, iar SMOCHINĂ arată că vocea era înregistrată pe bandă, dar mai interesant a fost cuvântul de deschidere făcut de TIMOFTE.
Dl HALIPPA arată mai departe (redau în dialog)[iii]:
Dl H: Uite ce m-am gândit eu, deoarece expunerea lui a fost destul de sărăcăcioasă.
Dl S: Foarte sărăcăcioasă.
Dl H: Eu m-am gândit să-i trimit actul aşa cum l-am reconstituit noi.
Dl S: Păi, mai bogat este al dv.
Dl H: Şi... dar numai atâta, un exemplar i l-am dat lui CRISTESCU, altul lui PUŢURI şi al treilea lui OŢETEA.
Dl S: Al patrulea este la SINICLIU. Mi l-aţi dat mie şi eu l-am dat lui SINICLIU. Am să-l iau eu de la SINICLIU şi să-l completăm.
Dl H: Da, eu aş vrea să-l trimit, pentru că el, în cele din urmă, el nu a avut datele acelea, care, după a mea socoteală, sunt mult mai însemnate decât ceea ce a spus el, că el a spus numai generalităţi.
Dl S: Foarte superficial.
Dl H: Amănuntele sunt mai importante.
Dl S: Şi mai ales amănuntele celor trei care au votat contra, să se ştie cine erau şi să se ştie că au fost în serviciul statului român. Eu când l-am ascultat era şi SINICLIU, l-am chemat şi i-am spus, vino, domnule, să auzim şi l-am întrebat după aceea pe dânsul, zic, ce zici, ei, zice, putea să dea mai bine, mai mult.
Dl H: Păi, fireşte că putea.
Dl S: Nu a avut date şi la un moment dat mi-a făcut impresia că parcă a fost tăiată cuvântarea lui, ştiţi, aşa, parcă întreruptă, mai aştept, că poate să mai dea ceva.
Dl H: Mai întâi de toate, în scrisoarea aceea a lui se spunea că lui i-au cerut şi un interviu.
Dl S: Da.
Dl H: Ei, acel interviu dacă ar apărea, poate ar fi...
Dl S: Poate ar fi mai clar, mai mult.
Dl H: Mie nu-mi venea să cred că VIŞOIANU ar fi aşa, dintr-o origine aşa obscură.
Dl S: Dar ce-l interesează asta?
Dl H: Nu ştiu de ce, se vede că acolo este o mâncătorie oarecare.
Dl S: Probabil.
Dl H: Pentru că, de pildă, tot ANTON îl face pe JONI STERI băiatul.
Dl S: Da, îl ştiu.
Dl H: Acolo RADOVICI îl face pur şi simplu că este o canalie, asta înseamnă că acolo este o mâncătorie între emigranţii ăştia.
Dl S: Ca şi la Paris.
Dl H: Eu înainte vreme credeam că JONI STERI e la Paris, dar din scrisoarea asta de acum nu ştiu de ce... VIŞOIANU e în America?
Dl S: Eu nu ştiu dacă mai este în viaţă VIŞOIANU.
Dl H: A, nu ştii!
Dl S: Nu ştiu de asta, ştiu că era în America într-un timp, iar CRETZIANU e la Londra şi la un moment dat ei se mâncau amândoi, dar VIŞOIANU, dacă nu mă înşel, mi se pare că nu este în viaţă, dar din moment ce se interesează de dânsul, înseamnă că este în viaţă.
Dl H: Eu cred că este în viaţă. În tot cazul, eu încerc acuma să aflu ceva şi am găsit o funcţionară care e originară şi ea din comuna Ceptura şi spune că Ceptura e un orăşel şi este foarte bine gospodărit, fiindcă sunt sonde de petrol şi oamenii sunt înstăriţi şi, ce e drept, zice că sunt şi trei curţi boiereşti vechi şi la acele curţi boiereşti poate că pe vremuri să fi fost rod ţigani şi atunci ar putea să se întâmple ce-l interesează pe ANTON că VIŞOIANU este din ţigani.
Dl S: Nu ar fi de mirare.
Dl H: Dar în tot cazul, pe mine această latură nu mă interesează decât atâta deoarece el ne roagă ca noi să facem investigaţii şi să-i spunem ce-i această Ceptura şi care e originea lui VIŞOIANU şi trebuie să facem treabă aceasta, că poate are nevoie.
Dl S: Da, are nevoie şi poate cine ştie în ce, pentru că este pus el singur şi el poate vrea să se apere.
Dl H: Nu ştiu.
Dl S: Din moment ce se interesează şi de unul şi de altul, înseamnă că el trebuie să fie în conflict cu dânşii. O să caut şi eu la Academie să întreb, dacă o să am de la cine.
Dl H: Vasăzică dumneata ai să-mi dai cu FRUNZE, comuna sau satul de origine şi pe urmă amănunte cu luptele lui cu generalii lui, cu KOLCEAK şi ruşii, ştiu eu cine şi de ce STALIN a vrut să-l trimită cât mai departe, ca să nu joace un rol la Moscova.
Dl S: Iacă, mi-am adus aminte, el e din Zahareuca, e o gară mică şi un sat moldovenesc, cam la 50 km de la Tiraspol.
Dl H: Eu aşa am avut impresia până acuma, că STALIN l-a exploatat la maximum pe acest român care a avut o capacitate strategică mare şi care a avut un rol foarte important în salvarea revoluţiei socialiste a lui LENIN şi deoarece STALIN voia să rămână el singur stăpân pe moştenirea lui LENIN, el pe toţi i-a înlăturat, i-a fugărit, cum e, de pildă, TROŢKI, care a trebuit să plece în America şi nici acolo nu a scăpat.
Dl S: A fost omorât acolo.
Dl H: Ceea ce înseamnă că STALIN a fost într-adevăr un om care ştia ce face şi cum face, pe dânsul nu-l oprea nicio crimă şi de aceea sute de mii de morţi în războaiele civile care le-au purtat ei acolo.
Dl S: Da, păi era IAKIR din Basarabia, tot aşa, el l-a împuşcat şi era mâna dreaptă a lui la un moment dat şi s-a luptat foarte mult. El, de obicei, se folosea de prietenii lui şi după aceea căuta sau să însceneze procese sau să-i îndepărteze să nu fie cu dânsul şi să fie în dizgraţie, dar ca dovadă că acest FRUNZE a fost unul din bunii conducători, i-a dat numele Academiei Militare, el a jucat un mare rol.
Dl H: Da, Academia Militară cu numele lui FRUNZE, asta înseamnă că el a fost salvatorul Revoluţiei Socialiste a lui LENIN şi armata sovietică a fost organizaţia lui.
Dl S: El a organizat-o.
Dl H: El a avut talentul militar.
Dl S: Iar generalul BRUSILOV a fost acela care a apărat Moscova, la un moment dat, el căzuse în Moscova, era general vechi, şi atunci ăştia l-au sechestrat şi i-a pus condiţiile, ori te omorâm, ori ne faci planul de apărare şi atunci el a făcut planul de apărare împotriva lui DENIKIN şi KOLCEAK, dar FRUNZE a fost unul din cei mai mari. Ştiţi ce era el, caporal în armată.
Mai departe scoate din nou în evidenţă calităţile de militar ale lui FRUNZE.
Redactat: cpt. COSMA AURORA
29.03.1968

2ex./1ex.Dir.¥I-a/2ex.Dir.¥XI-a/Dactilo: ZECIU N.
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 161960, vol. 21, ff. 313-315. Document în original.

-51-
Plan de măsuri al Direcţiei I-a a Securităţii în cadrul urmăririi lui Pantelimon Halippa şi a "comitetului basarabenilor" din jurul său; una
din sarcini
 - de a stabili dacă există "intenţii dirijate din străinătate".

NOTĂ

Consiliul Securităţii Statului - 121/F.I./29.03.1968
Dir. Gen. de Informaţii Interne - Strict Secret
Direcţia I-a - Ex. unic

SE APROBĂ,
ss, indescifrabil[iv]


PLAN DE MĂSURI

În cadrul problemei "Foşti demnitari" se află lucrat informativ HALIPPA PANTELIMON, fost membru în delegaţia permanentă a CC-PNŢ şi ministru al Basarabiei.
Din materialele acumulate în cadrul urmăririi rezultă că HALIPPA PANTELIMON încă din toamna anului 1966 s-a preocupat de strângerea unor documente care să ateste faptul că Basarabia şi Bucovina sunt ţinuturi româneşti.
În acest scop, a luat legătura cu o serie de persoane originare din Basarabia şi Bucovina, motivând că are însărcinarea din partea organelor de partid în acest sens.
Recent, a luat fiinţă un comitet al basarabenilor, care au întocmit un memoriu către CC al PCR, cu scopul de a obţine aprobarea unei manifestaţii colective cu privire la aniversarea a 50 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
Acest comitet se întruneşte de două ori pe săptămână la domiciliul lui HALIPPA PANTELIMON, unde discută o serie de probleme, necunoscute în totalitate organelor noastre.
Din acest comitet se cunoaşte până în prezent că fac parte, printre alţii: IACOBESCU TEODOR, originar din Basarabia, fost membru în CC-PNL; ŢEPORDEI VASILE, preot, fost deţinut în URSS; SINICLIU ELEFTERIE, fost deputat liberal şi primar al oraşului Odessa; VĂRZARU SIMION, membru în cercul de studii al PSDI şi alţii, care îl susţin şi încurajează în acţiunile întreprinse.
Având în vedere cele menţionate mai sus, în faţa urmăririi lor stau următoarele sarcini:
- Concretizarea activităţii pe care aceştia o desfăşoară, dacă întreprind în mod practic acţiuni împotriva regimului. De a stabili dacă acţiunile ce doresc să le întreprindă nu sunt speculate de elementele duşmănoase sau sunt intenţii dirijate din străinătate.
- Stabilirea tuturor persoanelor care fac parte din comitetul acestor basarabeni, scopul adevărat al formării, ce sarcini are, de către cine este condus şi la iniţiativa cui a luat fiinţă.
- Documentarea eventualei activităţi duşmănoase pe care o desfăşoară aceştia.
În vederea realizării sarcinilor ce stau în faţa urmăriri, se vor lua următoarele măsuri:
- Pe linie informativă, vor fi dirijaţi informatorii "NICU" din legătura tov. cpt. BICA N., "BRĂILESCU" din legătura tov. cpt. DIŢULESCU N. şi "VLAICU PETRE" din legătura tov. mr. CULCEA.
- Deoarece informatorul "BRĂILESCU" dispune de posibilităţi de informare pe lângă HALIPPA PANTELIMON, se bucură de încrederea acestuia, va fi dirijat în continuare în scopul de a stabili preocupările sale prezente, persoanele care îl vizitează la domiciliu, conţinutul memoriului făcut către CC-PCR, precum şi cine face parte din comitetul basarabenilor.
- Informatorul "NICU" va fi dirijat cu scopul de a stabili vederile prezente ale lui HALIPPA PANTELIMON şi ale celorlalte elemente care îl vizitează la domiciliu, ce lucrează în prezent, precum şi proiectele basarabenilor de viitor.
- Informatorul "VLAICU PETRE", cu mari posibilităţi pe lângă preotul ŢEPORDEI V-LE, fost colaborator al organelor de securitate sovietice, prietenul cel mai apropiat al lui HALIPPA PANTELIMON, va fi dirijat în continuare pe lângă ŢEPORDEI V-LE, cu scopul de a stabili dacă acesta nu cumva colaborează şi în prezent, dacă are sarcini de a instiga pe basarabeni la anumite acţiuni duşmănoase.
ALTE MĂSURI
- Întrucât comitetul de basarabeni, format, se întruneşte de două ori pe săptămână la domiciliul lui HALIPPA PANTELIMON şi pentru a cunoaşte ce probleme discută, în cazul când nu participă informatorii, se vor lua măsuri de instalare ITL pe timp de 30 de zile.
Termen 1.04.1968
- Având în vedere că în imediata apropiere a lui HALIPPA PANTELIMON se află preotul ŢEPORDEI VASILE, fost colaborator al organelor de securitate sovietice, care participă activ la toate acţiunile basarabenilor, în unele cazuri fiind chiar iniţiator şi organizator, contactând cu această ocazie şi alte persoane necunoscute de către noi, va fi pus în filaj pe o perioadă de 10 zile[v].
Termen 5.04.1968
- Pentru a cunoaşte mai bine relaţiile ce le au în rândul basarabenilor, numiţii ŢEPORDEI VASILE, SINICLIU ELEFTERIE şi VĂRZARU SIMION, care au posturi telefonice la domiciliu, se vor lua măsuri de instalare a ITL-ului, la fiecare persoană în parte.
Termen 5.04.1968
- În perioada urmăririi, se va pune în control corespondenţa lui HALIPPA PANTELIMON şi a persoanelor ce apar în anturajul lui ŢEPORDEI VASILE, SINICLIU ELEFTERIE, VĂRZARU SIMION şi IACOBESCU TH.
Termen 1.04.1968
În funcţie de situaţiile noi ce vor apare pe parcursul urmăririi, planul va fi completat şi cu alte măsuri.
Lt. maj. de securitate, ss, FALCAN I.
DE ACORD,
p. Şef Serviciu, ss, indescifrabil[vi]
Şef Birou, ss, indescifrabil
Red. FALCAN I./Dact.: ROTARU G./Ex. unic, r.d.9

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 161960, vol. 1, ff. 3-5. Document în original.

-62-
Notă-raport a Direcţiei I-a a Securităţii privind intenţiile
"necorespunzătoare" ale Pantelimon Halippa în problema
basarabeană; memoriu către generalul De Gaulle
.

Consiliul Securităţii Statului - 120/T.D./08.05.1968
DGII-Direcţia I-a - Strict Secret
Ex. nr. 1

NOTĂ-RAPORT PRIVIND UNELE ACŢIUNI ÎNTREPRINSE DE HALIPPA PANTELIMON, FOST DEPUTAT PNŢ ŞI MEMBRU ÎN "SFATUL ŢĂRII"

În acţiunea de strângere a unor documente inedite cu privire la actul istoric al Unirii Basarabiei şi Bucovinei cu România, Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC al PCR a solicitat unele date şi lui HALIPPA PANTELIMON, fost deputat PNŢ şi membru în "Sfatul Ţării". Acesta a răspuns favorabil, dar, interpretând în mod greşit solicitarea, a reluat legăturile cu o serie de foşti politicieni basarabeni, cărora le-a spus că "a sosit momentul" să întreprindă unele acţiuni prin care să ceară retrocedarea Basarabiei şi Bucovinei.
Găsind poziţie favorabilă şi la cei pe care i-a contactat, împreună au hotărât ca, printre alte acţiuni (raportat în informarea noastră nr. 268 din 19 aprilie), să predea la Ambasada franceză un memoriu care să fie înaintat generalului DE GAULLE, cu ocazia vizitei în ţara noastră. "Raţiunea" unei astfel de acţiuni este că DE GAULLE, fiind în relaţii bune cu Uniunea Sovietică, ar putea interveni şi "determina" retrocedarea celor două provincii.
Memoriul are un caracter documentar (date etnografice, istorice etc.), încadrân-du-se, în general, pe linia datelor solicitate de către tov. ION POPESCU-PUŢURI. Dacă în trecut HALIPPA se gândea ca acest memoriu să ajungă la DE GAULLE "cu ştirea guvernului", acum a hotărât să facă acest lucru î mod "secret", deoarece în cazul când i s-ar interzice şi el totuşi ar continua acţiunea, ar putea avea neplăceri.
Despre intenţiile sale HALIPPA PANTELIMON a vorbit mai multor persoane, creând astfel posibilitatea obţinerii memoriului şi chiar a unor discuţii cu el, fără riscul deconspirării măsurilor ITX sau a informatorilor.
Faţă de cele raportate, considerând intenţiile lui HALIPPA ca necorespunză-toare,
PROPUNEM:
A se aproba luarea unor măsuri pentru obţinerea memoriului respectiv şi prevenirea şi altor acţiuni pe care sus-numitul sau alţi basarabeni ar încerca să le întreprindă cu ocazia vizitei Preşedintelui Franţei în ţara noastră.
Colonel de securitate, ss, TOADER D-TRU£[vii]

Red.: Cpt. NĂTĂLEŢU D-TRU/Dact.: ROTARU G./Ex. două/r.d. 273
ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 161960, vol. 1, ff. 13-14. Document în original.


-74-
Notă privind vizita sursei "Făgărăşanu" la Pantelimon Halippa; Halippa
crede că Cehoslovacia va învinge, apreciază curajul conducătorului Ceauşescu; va ajuta la dovedirea apartenenţei istorice a Basarabiei la România
.

Primit: cpt. SMĂRĂNDACHE C-TIN
Sursa: "FĂGĂRĂŞANU"
Casa: "Brezoianu"
25.07.1968, ora 18.30

NOTĂ

În ziua de 24 iulie 1968, conform instrucţ., pe la orele 10.a.m., am vizitat pe fostul ministru naţional-ţărănist PANTELIMON HALIPPA, la domiciliul său din Bucureşti, str. Alexandru Donici nr. 32, Sect. 2.
Locuieşte la parter, cu soţia sa. În acelaşi imobil mai locuieşte şi fiul său ing. RADU HALIPPA şi altă rudă.
M-a primit bătrânul PANT. HALIPPA cu aceeaşi modestie care l-a caracterizat de totdeauna. Este îmbătrânit şi bolnav [...] [viii]. Încolo, foarte comunicativ. Pe biroul său, din hol, avea desfăcută o colecţie de ziare apărute sub conducerea sa, în Basarabia, între anii 1906-1919, scrise cu litere chirilice, dar în limba română, din care extrăgea anumite date, necesare la descrierea vieţii lui, intitulată "Cronica vieţii mele" şi care a ajuns acum descrisă în 1016 pagini de caiet tip şcolar.
După ce am discutat anumite chestiuni mărunte, necesare introducerii, după ce m-a chestionat ce fac în prezent, aşezându-se culcat pe un scaun, a început să-mi depene amintiri din viaţa sa politică dinainte de 1918 şi după. Ce a făcut pentru Basarabia şi pentru ţara asta a noastră şi câte a pătimit pentru fanatismul lui naţional, însă având la bază democratismul şi ideea de dreptate pentru toate naţionalităţile conlocuitoare.
Mi-a povestit lupta dusă de el, alături de CONST. STERE, pentru libertatea Basarabiei şi după exilarea lui STERE continuând-o el, în Basarabia, prin toate mijloacele - Unirea din 1918 şi tot ceea ce a urmat apoi.
Cum a fost arestat în 1950 şi cum a fost luat din lagărul de la Sighetu Marmaţiei de către organele poliţiei secrete sovietice şi dus în Siberia, unde a fost judecat şi condamnat din ordinul lui STALIN la 25 ani; viaţa dusă în lagărele sovietice şi salvarea lui, în urma morţii lui STALIN şi a  unui memoriu care a căzut în mâna ambasadorului nostru la Moscova, IORGU IORDAN, fost coleg de universitate cu el şi care l-a repatriat în România.
Ceea ce a urmat aicea şi cum şi-a reluat domiciliul în casa sa, unde locuieşte în prezent.
Mi-a destăinuit că, deşi este bătrân şi memoria l-a cam părăsit, totuşi caută să-şi aducă aminte viaţa, pentru a reda fidel viaţa politică a Basarabiei, românească de totdeauna - deoarece arhiva acesteia, după cum i-a confirmat BOGOL[ix], a fost ridicată de sovietici şi dusă care la Moscova, care la Chişinău şi Cernăuţi, unde ar fi trebuit să fie normal nu-i, fiindcă a căpătat informaţii sigure, de la nişte prieteni ce au rămas acolo. De asemeni, toate documentele şi lucrările despre Basarabia ce se găseau în Biblioteca şi la Academia Română, Arhivele Statului etc. au fost ridicate de sovietici şi nu se mai găsesc.
Îl acuză pe ROLLER de toate acestea. Îi pare rău că nu şi-a scris mai înainte cu 20 ani memoriile, dar speră şi acum să refacă ceva. Lucrează la Institutul de Istorie şi-i foarte mulţumit de pensia pe care o primeşte. Îi părea rău că CEZAR SPINEA-NU, fost şef al organizaţiei naţional-ţărăniştilor de Dâmboviţa, o duce f. greu - fără pensie.
Îmi mai spunea că de fostul ministru liberal VICTOR SLĂVESCU, cu care-i bun prieten şi care lucrează şi el pentru "ţara aceasta şi neamul acesta românesc", cum îi place să spună, susţinând că românii au împrumutat limba dacilor, căci dacii vorbeau o vulgară latină şi numai aşa au putut să se înţeleagă vechii daci TRAIAN şi să se facă contopirea în acest scurt interval de timp.
Mi-a spus despre dna MIHALACHE, care se află în prezent internată în Căminul Geriatrie, de sub conducerea dnei dr. ASLAN şi care-i vizitată destul de des de rude şi prieteni. Mi-a vorbit de ION MIHALACHE, care a murit la R. Sărat şi care, deşi i s-a făcut propunerea de a fi eliberat, dacă-şi ia angajamentul să facă o declaraţie politică fidelă progresului realizat de actualul regim, în urma celor ce va constata că s-a realizat în aceşti 20 ani de guvernare, după ce va constata de facto realizările, ar fi refuzat, preferând închisoarea decât eliberarea condiţionată.
Susţinea că ION MIHALACHE, bunul lui prieten personal şi politic, a greşit, în 1944-1945, când i s-a oferit de VÎŞINSKI, prin dr. LUPU, o întrevedere personală cu acesta, conducerea guvernului BPD, care i s-a oferit apoi lui P. GROZA în combinaţie cu TĂTĂRESCU etc. S-a condus după MANIU, care, deşi un bun român, deşi fanatic adept al englezilor, care l-au părăsit, când n-au avut nevoie de el.
Mi-a afirmat că a trimis lui DE GAULLE, recomandat, la Ambasada Franţei, un memoriu privitor la Basarabia şi Bucovina, arătându-mi recipisa.
Îşi dă seama de eforturile pe care le face actualul regim pentru menţinerea independenţei şi suveranităţii patriei noastre, în conjunctura politică internaţională şi în cadrul Pactului de la Varşovia şi apreciază curajul conducătorului statului tov. NICOLAE CEAUŞESCU, cu care, afirmă, în toate ocaziile această politică a ţării noastre, care a devenit ideea de bază a convieţuirii tuturor popoarelor mari şi mici.
I-au plăcut discursurile lui [...] [x], care a vorbit foarte deschis.
Despre Cehoslovacia s-a arătat îngrijorat, însă crede că Uniunea Sovietică, influenţată de conducerea RDG-ului, care nu vede bine reluarea legăturilor Cehoslovaciei cu RFG-ul, care a abolit dictatul de la München, ceea ce pe Cehoslovacia o interesează f. mult, dar crede că va reuşi să învingă aceste obstacole, deoarece politica Cehoslovaciei este susţinută de toate fostele comunităţi din lumea întreagă.
"Noi am avut întotdeauna curajul să susţinem Cehoslovacia în timpurile grele şi deschis."
HALIPPA nu doreşte decât o Românie liberă, mare, prosperă, stăpână pe destinele ei şi afirmă că, atât cât va putea, prin mijloacele intelectuale de care dispune, va ajuta la dovedirea apartenenţei istorice a Basarabiei la ţara noastră.
"FĂGĂRĂŞANU"

Nota ofiţerului
HALIPPA PANTELIMON este în baza de lucru a problemei PNŢ, unde se va da nota spre exploatare.
Informatorului i s-a indicat să-şi intensifice relaţiile cu HALIPPA P., iar prin acesta să restabilească legăturile şi cu alţi foşti PNŢ-işti pe care îi cunoaşte, iar prin discuţiile ce le va angaja să caute a stabili ce probleme au în prezent şi ce preocupări politice manifestă.
Cpt. SMĂRĂNDACHE C-TIN
Nota informativă se confirmă prin nota ITX din 24 iulie 1968.
Cpt. SMĂRĂNDACHE C-TIN

ACNSAS, fond Informativ, dosar nr. 161960, vol. 1, ff. 32-34. Document în original.


[i] Rubrică necompletată.
[ii] Subliniere dublată de menţiunea olografă "Cine este?". Nota noastră: este vorba despre ANTON CRIHAN şi discursul său despre unirea Basarabiei cu România, emis de postul de radio Europa Liberă".
[iii] Paranteze în original.
[iv] Rezoluţie: "- Să se înregistreze ca mapă de lucru. / - În măsurile ce se iau, centrul de greutate să fie persoanele din anturajul lui HALIPPA şi să clarificăm dacă nu sunt şi unele dintre ele cu tendinţe sau alte interese ostile orânduirii noastre. / Termen de verif. 15 iulie 1968. / ss, indescifrabil / 10.05.68".
[v] Subliniere, urmată de rezoluţie în dreptul propunerii: "Cu întreruperi, pt. a nu sesiza filajul".
[vi] Rezoluţie: "Dacă din măsurile luate se va stabili că ŢEPORDEI primeşte vizite acasă, să instalăm tehnică. / Col., ss, indescifrabil".
[vii] Rezoluţie la finalul documentului: "Propun să discutăm cu P. HALIPPA. / Col., ss, indescifrabil".
[viii] Aspecte privind viaţa privată, nu se publică.
[ix] Astfel a reţinut informatorul numele lui Leon T. Boga, fost director al Arhivelor Naţionale din Basarabia în perioada interbelică. Vezi pe larg "Macedoneanul": Nida Boga în dosarele Securităţii: documente, 1959-1974, Vadim Guzun, Cristina Preutu, editori, Bucureşti, Editura Mediadocs Publishing, 2017.
[x] Nume indescifrabil.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu