Selecţia "Formula AS"
* Simon Sebag Montefiore, "Cerul roşu al amiezii", roman, traducere de Alexandra Fusoi, Editura TREI (tel. 021/300.60.90), 424 p.
Montefiore e uimitor prin puterea sa de muncă şi prin calitatea masivelor studii istorice, concepute cu un remarcabil talent de povestitor, a monografiilor de oraşe, dar şi a romanelor - toate traduse la noi, după ce l-au făcut faimos în Occident - iar publicul TV i-a putut vedea excelentele documentare despre centre urbane ce au influenţat evoluţia civilizaţiei (Ierusalim, Roma, Istanbul). Profesorul de la Cambridge (născut în 1965) şi-a valorificat specializarea în istoria Rusiei şi cercetările din arhivele imperiului sovietic accesibile după dizolvarea URSS şi într-o serie de romane în care realitatea atestată devine material al ficţiunii, axate în special pe epoca de teroare a stalinismului. "Cerul roşu al amiezii" face parte, alături de "Într-o noapte de iarnă" şi "Saşenca", dintr-o trilogie romanescă ce are ca temă drama omului prins în angrenajul unui mecanism totalitar criminal, în numele unei utopii. Este povestea unui scriitor evreu din Rusia sovietică, Benia Golden, trimis în Gulag pentru o vină politică inventată. În timpul războiului germano-sovietic, el se alătură, din disperarea de a supravieţui, unui batalion disciplinar alcătuit din cazaci şi deţinuţi. Batalioanele de acest fel, constituite în 1942 din ordinul lui Stalin, erau aruncate drept carne de tun în cele mai dure zone ale conflictului, fiindcă doar astfel, considera dictatorul, li se dădea condamnaţilor "prilejul de a-şi răscumpăra cu propriul sânge păcatele". Soldaţii din batalioanele disciplinare erau lichidaţi la orice ezitare sau suspiciune de ofiţerii NKVD-ului, singurele lor perspective fiind moartea sau mutilarea. Detaşamentul lui Golden e trimis, în vara lui 1942, într-o misiune sinucigaşă în bătălia de la Cotul Donului, ce o precede pe cea de la Stalingrad. Conducerea sovietică urmărea să-i întindă, printr-un defector strecurat în detaşament, o capcană Statului Major al lui Hitler, care-şi declanşase ofensiva spre Caucaz şi Volga. Benia Golden participă la atacul asupra sovieticilor trădători ce se alăturaseră naziştilor, e rănit şi luat prizonier de trupele italiene. O dragoste imposibilă îl leagă de infirmiera italiancă Fabiana, care îl îngrijeşte, punându-i pe amândoi în pericolul de a fi lichidaţi de ai lor pentru pactizare cu duşmanul. Povestea de iubire a lui Golden e pusă în oglindă cu aceea a fiicei lui Stalin, Svetlana, îndrăgostită de un jurnalist de front, prieten cu eroul romanului. În peregrinarea, împreună cu Fabiana, prin spaţiul morţii dintre cele două tabere, Benia Golden îl ucide pe presupusul trădător sovietic ce trebuia să ofere informaţiile false duşmanului, stricând astfel capcana întinsă lui Hitler, dar până la urmă îşi repară greşeala, obţinând reabilitarea. În acest amestec de istorie şi ficţiune, Montefiore creează personaje memorabile, inspirate din marea literatură rusă, umane până la capăt într-o lume în care viaţa individului nu contează, şi dezvoltă treptat suspans şi mister, după reţeta filmelor de acţiune, dar cu o miză mai mare: înţelegerea capcanelor istoriei.
Montefiore e uimitor prin puterea sa de muncă şi prin calitatea masivelor studii istorice, concepute cu un remarcabil talent de povestitor, a monografiilor de oraşe, dar şi a romanelor - toate traduse la noi, după ce l-au făcut faimos în Occident - iar publicul TV i-a putut vedea excelentele documentare despre centre urbane ce au influenţat evoluţia civilizaţiei (Ierusalim, Roma, Istanbul). Profesorul de la Cambridge (născut în 1965) şi-a valorificat specializarea în istoria Rusiei şi cercetările din arhivele imperiului sovietic accesibile după dizolvarea URSS şi într-o serie de romane în care realitatea atestată devine material al ficţiunii, axate în special pe epoca de teroare a stalinismului. "Cerul roşu al amiezii" face parte, alături de "Într-o noapte de iarnă" şi "Saşenca", dintr-o trilogie romanescă ce are ca temă drama omului prins în angrenajul unui mecanism totalitar criminal, în numele unei utopii. Este povestea unui scriitor evreu din Rusia sovietică, Benia Golden, trimis în Gulag pentru o vină politică inventată. În timpul războiului germano-sovietic, el se alătură, din disperarea de a supravieţui, unui batalion disciplinar alcătuit din cazaci şi deţinuţi. Batalioanele de acest fel, constituite în 1942 din ordinul lui Stalin, erau aruncate drept carne de tun în cele mai dure zone ale conflictului, fiindcă doar astfel, considera dictatorul, li se dădea condamnaţilor "prilejul de a-şi răscumpăra cu propriul sânge păcatele". Soldaţii din batalioanele disciplinare erau lichidaţi la orice ezitare sau suspiciune de ofiţerii NKVD-ului, singurele lor perspective fiind moartea sau mutilarea. Detaşamentul lui Golden e trimis, în vara lui 1942, într-o misiune sinucigaşă în bătălia de la Cotul Donului, ce o precede pe cea de la Stalingrad. Conducerea sovietică urmărea să-i întindă, printr-un defector strecurat în detaşament, o capcană Statului Major al lui Hitler, care-şi declanşase ofensiva spre Caucaz şi Volga. Benia Golden participă la atacul asupra sovieticilor trădători ce se alăturaseră naziştilor, e rănit şi luat prizonier de trupele italiene. O dragoste imposibilă îl leagă de infirmiera italiancă Fabiana, care îl îngrijeşte, punându-i pe amândoi în pericolul de a fi lichidaţi de ai lor pentru pactizare cu duşmanul. Povestea de iubire a lui Golden e pusă în oglindă cu aceea a fiicei lui Stalin, Svetlana, îndrăgostită de un jurnalist de front, prieten cu eroul romanului. În peregrinarea, împreună cu Fabiana, prin spaţiul morţii dintre cele două tabere, Benia Golden îl ucide pe presupusul trădător sovietic ce trebuia să ofere informaţiile false duşmanului, stricând astfel capcana întinsă lui Hitler, dar până la urmă îşi repară greşeala, obţinând reabilitarea. În acest amestec de istorie şi ficţiune, Montefiore creează personaje memorabile, inspirate din marea literatură rusă, umane până la capăt într-o lume în care viaţa individului nu contează, şi dezvoltă treptat suspans şi mister, după reţeta filmelor de acţiune, dar cu o miză mai mare: înţelegerea capcanelor istoriei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu