Notă asupra ediţiei la Pantelimon Halippa şi problema Basarabiei

Vadim Guzun
Pantelimon Halippa şi problema Basarabiei în dosarele Securităţii: documente, 1965-1979
Editura Argonaut, 2018

 Citiţi un fragment din această carte.

*****
Notă asupra ediţiei

Documentele incluse în tomul nr. XXVI din seria Afaceri Orientale^[i], stricto sensu, relevă, în principal, acţiunea de urmărire a lui Pantelimon Halippa de către Securitate, precum şi modul în care s-a perceput, respectiv "gestionat", aşa-numita problemă a Basarabiei la nivelul poliţiei politice româneşti în perioada 1965-1979. În subsidiar, sursele reflectă viaţa şi activitatea unor personalităţi din anturajul liderului basarabean (Ion Hudiţă, refugiaţi basarabeni şi transnistreni, foşti membri ai Sfatului Ţării etc.), modul în care acestea s-au raportat la realităţile politice interne şi internaţionale, corespondenţa cu cei doi membri ai Sfatului Ţării aflaţi în Statele Unite ale Americii (Anton Crihan) şi Canada (Ion Păscăluţă).

Lato sensu, cele 470 documente, precum şi anexele acestora, relevă poziţia Republicii Socialiste România în general, a Securităţii Statului în special (a se vedea, de exemplu, rezoluţiile generalilor Dumitru Borşan, Nicolae Pleşiţă, reacţiile ofiţerilor superiori la unele acţiuni ale lui Pantelimon Halippa şi ale "persoanelor de origine basarabeană", propuneri ale ofiţerilor de caz), faţă de "statul vecin de la răsărit" şi RSS Moldovenească; acţiunea conjugată a Direcţiei Generale de Informa-ţii Interne şi a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului, din cadrul Ministerului de Interne, de preluare a arhivelor unor personalităţi care au participat la Actul Unirii din 1918 - direct de la acestea ori de la moştenitori.

Mai sunt reflectate momente precum cel al semicentenarului unirii Basarabiei cu România (propunerile de sărbătorire, încercările de sincronizare cu emigranţii basarabeni de pe alte continente), încercările de reconstituire a evenimentelor din 1917-1918, pe alte baze decât cele sovietice.

Sursele (456) au fost identificate în Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) - fondul Informativ, volumele 1-24 ale dosarului nr. 161960, precum şi în singurul volum al dosarului de urmărire informativă a lui Nicolae Radu Halippa ("Inginerul"), fiul liderului basarabean, nr. 161961, din acelaşi fond Informativ (14). Tot din Arhiva CNSAS provin câteva note şi fotografii identificate în fondul Penal (volumul 7 al dosarului nr. 1149), incluse în ultimul capitol al cărţii.

Documentarea a presupus şi studierea unor dosare - din diverse fonduri ale Arhivei CNSAS, precum şi din arhive personale - ale celor care apar în plan secund în volum, demersul ajutându-mă în procesul de verificare dublă şi confruntare a numeroaselor informaţii referitoare la problema basarabeană, dar neconstituite sau identificate într-un dosar-problemă^[ii], la rolul lui Pantelimon Halippa în instrumentarea acesteia de către autorităţile comuniste de la Bucureşti, asigurându-mi o înţelegere mai bună a jocului perfid şi distructiv al Securităţii. Aceste informaţii confirmă luminile şi umbrele ce se desprind fără putere de tăgadă din actele premergătoare acţiunii "Basarab", ale urmăririi propriu-zise, precum şi din cele efectuate după închiderea dosarului sau chiar după moartea liderului unionist, acte subsumate obiectivului general de prevenire şi neutralizare^[iii].

Prin "lumini" înţeleg 1) visul nestrămutat al lui Pantelimon Halippa de a revedea teritoriul Basarabiei cuprins în graniţele politice ale României; 2) acţiunile concrete, directe ori prin intermediari, în plan intern, în relaţia cu persoane particulare ori cu autorităţile, cu sau fără ştirea/acordul Securităţii Statului, de condamnare a politicii imperialiste ţariste şi sovietice în general, a raptului Basarabiei ("nelegiuit")^[iv] în special; 3) numeroasele demersuri ("nechibzuite" şi "neavenite"), reuşite/nereuşite, de informare a opiniei pubice internaţionale asupra problemei basarabene, respectiv, de internaţionalizare a subiectului; 4) intenţia de conservare a documentelor, mărturiilor şi a lucrărilor din perioada interbelică necesare justificării drepturilor statului român asupra Basarabiei, precum şi viitoarelor generaţii; 5) asumarea rolului de lider al refugiaţilor basarabeni din RSR - eforturile depuse pentru recunoaşterea acestei categorii juridice de către autorităţi, încurajarea manifestărilor antisovietice ale celor mai curajoşi (nu mulţi), repetatele intervenţii în favoarea îmbunătăţirii situaţiei materiale ori politice a unora dintre aceştia, cum ar fi cazurile văduvelor Pelivan şi Moraru, transnistreanului Nichita Smochină, fiicei lui Ştefan Ciobanu, profesorului Nicolae Nitreanu.

Prin "umbre" înţeleg 1) manoperele prin care Securitatea, organizaţie criminală, suprapopulată de agenţii Kremlinului, a reuşit să monitorizeze evoluţiile înregistrate în problema basarabeană, să le conducă şi să le orienteze conform propriilor interese; 2) "apropierea" lui Pantelimon Halippa de Securitate prin oferirea/acceptarea unor foloase, avantaje materiale şi medicale pentru el (reintegrare locativă, pensie de 3.500 lei, preluarea arhivei personale contra cost, excursii gratuite în compania ofiţerilor, cadouri, asistenţă medicală gratuită etc.) şi pentru membri ai familiei ori prin mijloace psihologice, dolosive; 3) rolul jucat de Halippa în atragerea unioniştilor basarabeni în acţiunea Securităţii de preluare a arhivelor personale ale acestora; 4) racolarea unor membri ai familiei, prietenilor sau apropiaţilor liderului (printre ei foşti membri ai Sfatului Ţării, funcţionari în administraţia românească interbelică din Basarabia etc.); 5) modul în care Securitatea a reuşit să prevină ori să blocheze iniţiative, acţiuni cu potenţial de facilitare a desatelizării României, antisovietic.

Notele, referatele, rapoartele, sintezele, fişele, declaraţiile, corespondenţa selectate pentru volum au fost structurate cronologic. În cazul documentelor nedatate, în paranteze drepte, s-a trecut ziua, luna şi/sau anul aproximate ca urmare a interpretării sistematice a tuturor datelor disponibile din dosarele studiate. Tot prin paranteze drepte s-au semnalat şi cazurile de text deteriorat, lipsă, ilizibil ori care nu s-a publicat din motive de spaţiu ori de anonimizare a unor aspecte privind viaţa privată (cele mai multe vizează starea de sănătate a persoanelor în cauză). Fiecare document a fost numerotat şi intitulat după conţinut, iar notele de final au rolul de a explica redactarea, completa, traduce din limba rusă sau explica informaţiile din conţinutul textului, acolo unde s-a considerat necesar.

Documentele, precum şi anexele acestora, în cea mai mare parte inedite^[v], au fost transcrise integral^[vi], conform materialelor arhivistice, respectând faptele de limbă şi normele ortografice actuale. Inexactităţile şi erorile au fost îndreptate tacit^[vii] pentru a oferi un caracter inteligibil textului final. La fel s-a procedat cu numele proprii^[viii], îndeosebi cu rezonanţă rusă ori ucraineană, adeseori transcrise fonetic greşit.

Studiile, semnate de către Mihai Taşcă^[ix] şi Gheorghe Negru, ne iniţiază în biografia lui Pantelimon Halippa şi în problema Basarabiei, datele fiind utile în contextualizarea urmăririi instrumentate de Securitate de la punerea lui "Basarab" (tot el "Horia") în libertate până la moarte.

"Lista documentelor" sintetizează principalele elemente privind cronologia, emitentul, destinatarul, obiectivul, precum şi informatorul la care documentul se referă. De asemenea, am indicat arhiva, dosarul şi volumul în care se păstrează sursele. Lista abrevierilor, precum şi indicele de nume (reale ori conspirative) şi toponime, în ordine alfabetică, vor facilita studiul. Urmărirea cu atenţie a firelor încrucişate ale acţiunii Securităţii permit aflarea identităţii reale a mai multor purtători de nume conspirative, fie explicit, în acelaşi document, fie coroborând datele despre aceleaşi persoane (agenţi/informatori/obiective /situaţii/momente) din documente diferite, în diferite redactări. Fotografiile au fost încorporate documentelor cărora le aparţin sau au fost incluse în capitolul tematic, care mai cuprinde imagini din colecţia Nichita Smochină şi din Fototeca online a comunismului românesc.

În procesul de documentare am beneficiat de sprijinul CNSAS, motiv pentru care adresez mulţumiri reprezentanţilor acestuia, domnilor Silviu B. Moldovan, Claudiu Secaşiu în mod special. În egală măsură, gratitudinea mea se îndreaptă către Gheorghe Negru şi Mihai Taşcă, pentru studii, Aurel Strungaru, pentru fotografiile şi manuscrisele puse cu generozitate la dispoziţie, Oana Florescu, Romeo Moldovan, Valentin Orga, Dragoş Bogdan, Tatiana Guzun, Editura Argonaut, pentru sprijinul logistic şi financiar. Nu în ultimul rând, adresez mulţumiri colegilor Stelian Obiziuc, Doru Liciu şi Laura Gheorghiu, pentru susţinerea morală acordată.

Publicarea volumului Pantelimon Halippa şi problema Basarabiei în dosarele Securităţii, asemenea întregii serii Afaceri Orientale, reprezintă un demers personal, efectuat cu speranţa că va fi util celor interesaţi să cunoască ce s-a ascuns dincolo de faţada "blocului" propagandistic al naţional-comunismului în România, cum s-a lucrat la "etajul" basarabean al acestuia.

(Vadim Guzun, Bucureşti, 2018)

---

[i] Vadim Guzun [în continuare V.G.], Marea foamete sovietică, 1926-1936, Editura Universităţii de Nord, 2011; V.G. (ed.), Foametea, piatiletka şi ferma colectivă: documente diplomatice româneşti, 1926-1936, Editura Universităţii de Nord, 2011; V.G. (ed.), Rusia înfometată: acţiunea umanitară europeană în documente din arhivele româneşti, 1919-1923, Galaxia Gutenberg, 2012; V.G. (ed.), Chestiunea refugiaţilor de peste Nistru: documente diplomatice şi ale serviciilor române de informaţii, 1919-1936, Argonaut, 2012; V.G., Indezirabilii: aspecte mediatice, umanitare şi de securitate privind emigraţia din Uniunea Sovietică în România interbelică, Argonaut, 2013; V.G. (ed.), Acţiunea informativă Nichita Smochină: liderul românilor transnistreni urmărit de Securitate, 1952-1962, Argonaut, 2013; V.G. (ed.), Emigraţia belarusă, caucaziană, rusă şi ucraineană în timpul celui de al Doilea Război Mondial: organizarea, activitatea şi orientarea în corespondenţă diplomatică română şi note ale Serviciului Special de Informaţii, Argonaut, 2013; V.G. (ed.), Hnat Porohivski: asul ucrainean al Serviciului Special de Informaţii: publicaţii, documente, scrisori şi fotografii, Argonaut, 2013; V.G. (ed.), Comandorul Sablin: liderul monarhiştilor ruşi urmărit de Siguranţă şi de Securitate, 1926-1959, Argonaut, 2014; V.G. (ed.), Emigraţia albă şi Biserica Rusă pe teritoriul României Socialiste: documente din arhiva fostei Securităţi, 1950-1952, Argonaut, 2014; V.G., Imperiul Foamei: foametea artificială din URSS şi impactul asupra spaţiului românesc, 1921-1922, 1931-1933, 1946-1947, Filos, 2014; Al. Smochină, Care patrie? Memoriile unui subprefect român în Transnistria, V.G. (ed.), Argonaut, 2014; Al. Smochină, Nichita Smochină: Vox clamantis in deserto, V.G. (ed.), Argonaut, 2014; V.G. (ed.), Problema transnistreană: trecerea Nistrului şi repatrierea românilor din Uniunea Sovietică: documente de politică internă şi externă, 1941-1944, Argonaut, 2015; V.G. (ed.), Rädda Barnen şi Securitatea: documente româno-suedeze, 1946-1949, Argonaut, 2015; V.G. (ed.), Nikolai Vasilievici Sablin: ancheta, procesul şi detenţia liderului emigraţiei ruse din România, 1958-1962, Argonaut, 2016; N.V. Sablin, Путешествие по Эльдорадо. Десять лет в советских лагерях, V.G., M. Botnari (ed.), Argonaut, 2016; V.G. (ed.), Intrarea României în Primul Război Mondial: negocierile diplomatice în documente din arhivele ruse, 1914-1916, Argonaut, 2016; V.G., V. Vlasenko (ed.), Anchetat de SMERŞ: asul SSI şi liderul emigraţiei ucrainene din România în dosarele SBU, 1944-1947, Argonaut, 2016; V.G., M. Botnari (ed.), Alexandr Mihailov: liderul fasciştilor ruşi din România: documente din arhiva C.N.S.A.S., 1934-1944, Argonaut, 2017; V.G. (ed.), Generalul A.V. Héroys: sub stindardul fascismului rus: documente, 1928-1943, Editura Militară, 2017; V.G., C. Preutu (ed.), "Macedoneanul": Nida Boga în dosarele Securităţii: documente, 1959-1974, Mediadocs Publishing, 2017; N. Smochină, Nunta la românii transnistreni, cu introducere istorico-folclorică şi juridică, V.G. (ed.), Eikon, 2017; V.G. (ed.), Dosarul de securitate al unui diplomat american: Ernest H. Latham Jr., 1979-1987, Editura Militară, 2017; V.G. (ed.), Complimente de la tanti Haritina: spionaj sovietic în România: documente, 1924-1944, Argonaut, 2018.

[ii] Concluzie preliminară, în această etapă a cercetării.

[iii] Cu privire la această ultimă categorie de acte a se vedea actele anului 1979, cu precădere din dosarul de urmărire informativă "Inginerul".

[iv] Adeseori nu doar a Basarabiei, ci a tuturor teritoriilor anexate de Uniunea Sovietică, cu încălcarea dreptului internaţional, în anul 1940.

[v] Din totalul de 456 documente din acţiunea "BASARAB" publicate în volumul de faţă, 30 au fost publicate în volumele Ion Constantin, Pantelimon Halippa neînfricat pentru Basarabia, Bucureşti, Biblioteca Bucureştilor, 2009; Ion Constantin, Ion Negrei, Pantelimon Halippa. Apostol al Basarabiei. Studii. Documente. Materiale, Chişinău, Notograf Prim, 2013; acestea apar în volumul nostru la nr. 9, 20-22, 29, 34, 37, 52, 55, 59, 85, 86, 97, 108, 158, 170, 188, 199, 200, 215, 255, 276, 277, 304, 344, 362, 436, 437, 444, 454 şi sunt semnalate ca atare în notele de final.

[vi] Cu puţine excepţii, semnalate în cadrul notelor.

[vii] Cu unele excepţii, admise pentru a oferi câteva exemple privind nivelul cunoştinţelor de limbă română al celor care au redactat documentele.

[viii] Acolo unde a fost posibil; unde nu a fost posibil s-a păstrat redactarea originală.

[ix] După studiul Pan Halippa - cronica unei condamnări, publicat în revista Destin Românesc, Serie Nouă, An III(XIV), Nr. 4(56), Institutul Cultural Român, Chişinău, 2008, pp. 99-120, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naşterea lui Pantelimon Halippa.