Universul bibliotecii: „Piața de carte românească e una paradoxală, o piață eroică, deoarece este ținută în viață de producători, și nu de cititori” (Bogdan Ghiu)

joi, 8 septembrie 2016

„Piața de carte românească e una paradoxală, o piață eroică, deoarece este ținută în viață de producători, și nu de cititori” (Bogdan Ghiu)

„Piața de carte românească e una paradoxală, o piață eroică,

deoarece este ținută în viață de producători, și nu de cititori” (Bogdan Ghiu)

• Noaptea Literaturii Europene la București: mâine, 9 septembrie 2016, între orele 19.00 și 23.00 / evenimentul se va încheia cu un after-party la Piua Book Bar

• TANDEM – eveniment dedicat traducătorilor și redactorilor, una dintre noutățile ediției 2016

• Organizatorii Nopții Literaturii Europene la București în parteneriat cu „Carte peste Carte” strâng cărți pentru dotarea bibliotecii orășenești din Târgu Frumos, județul Iași

•Detalii – https://www.facebook.com/ NoapteaLiteraturiiEuropene/

Ieri, 7 septembrie, începând cu ora 18.00, la Cărturești Verona, a avut loc o dezbatere dedicată traducătorilor și redactorilor, eveniment propus de organizatorii Nopții Europene a Literaturii la București profesioniștilor din lumea cărții sub titulatura TANDEM.

La evenimentul moderat de scriitoarea și criticul literar Simona Sora au luat parte nume importante din breasla traducătorilor, Dinu Flămând, Bogdan Ghiu, George Volceanov, Dana Verescu și Vlad Russo (cunoscut în egală măsură drept unul dintre cei mai importanți redactori de carte autohtoni), editorii Lidia Bodea (Humanitas), Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom), alături de Peter Sragher – președintele Filialei București – Traduceri literare a „Uniunii Scriitorilor din România".

Așezând față în față traducători și redactori, alături de reprezentanții a două dintre cele mai importante edituri românești, dialogul a reușit să atingă o serie de subiecte fragile, precum plata muncii traducătorilor și redactorilor, statutul acestora sau chiar riscul dispariției acestor specializări, semnalate în că de la început de Bogdan Ghiu: „Sunt două meserii pe care le amenință riscul dispariției. Asta deoarece există, adesea, tentația de trece peste etapele din viața unei cărți reprezentate de munca acestor oameni. Piața de carte românească e una paradoxală, o piață eroică, deoarece este ținută în viață de producători, și nu de cititori. De fapt, nu prea seamănă cu ceea ce se numește piață de carte: e o ofertă foarte muncită!”

„Traducătorul și redactorul unei cărți sunt precum doi cărăuși care merg pe creasta unui munte și cară împreună o marmită cu ciorbă fierbinte”, a declarat Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției „Biblioteca Polirom”. Ca o completare, acesta a ținut să adauge în lista meseriilor pe care de dispariție și pe cea a corectorilor, mărturisind greutățile pe care le întâmpină din acest motiv. Provocat de Simona Sora, moderatoarea evenimentului, să vorbească despre o eventuală ierarhie a editurilor românești în ceea ce privește competența redactorilor pe care îi au în componență, Bogdan-Alexandru Stănescu a specificat că putem vorbi mai curând despre ierarhii în cadrul fiecărei edituri în parte și, de fapt, nu atât despre ierarhii, cât despre anumite preferințe, „cupluri traducător-redactor sudate în timp”.

Și Vlad Russo, unul dintre cei mai importanți traducători și redactori de la noi, a amintit importanța redactorilor în destinul unei cărți, vorbind despre redactori ca despre „stiliști” necesari.

Despre importanța rolului traducătorului și al redactorului în viața unei cărți a vorbit și directorul general al Editurii Humanitas, Lidia Bodea, numindu-i „oameni esențiali”: „Traducătorul și redactorul sunt doi dintre actorii principali ai lumii cărții, doi oameni pe care nu prea îi vedem pe scenă, ci cel mai adesea în culise și de al căror bun dialog depinde într-o măsură semnificativă drumul pe care cartea îl va avea în lume. Cititorul nu are voie să sufere, să se împiedice în greșeli. Și cine îl poate apăra de astfel de nefericite întâmplări, dacă nu un bun redactor și un bun traducător?”

Scriitorul și traducătorul Dinu Flămând a ținut să puncteze faptul că nu putem vorbi despre „traducători” la modul general, că practica ne-a arătat că există traducători industriali și traducători pasionați: „Există o muzică secretă în limbă pe care trebuie s-o cauți, și numai atunci când ai găsit-o ai cititorul lângă tine, îl faci să intre în mod progresiv în farmecul cărții traduse de tine”. Dinu Flămând a subliniat și nevoia de a retraduce, la anumite intervale de timp, marii autori ai lumii.

George Volceanov, unul dintre cei mai importanți traducători de beletristică anglo-americană, și-a amintit, la întâlnirea de seara trecută, de marii redactori cu care a avut șansa de a lucra înainte de 1989, amintind nume precum Mihnea Gafița sau Aurel Buiciuc. George Volceanov a mărturisit că priveşte cu optimism viitorul meseriei de traducător: „Avem foarte mulți traducători, pe toate limbile, la nivelul tuturor generațiilor, există o continuitate.”

Peter Sragher le-a vorbit celor prezenți la eveniment despre revista online inițiată de secția „Traduceri” a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București. Inițiată în toamna anului trecut, revista online le oferă șansa traducătorilor (inclusiv celor care nu sunt membri ai USR) să contribuie cu materiale. În același timp, a amintit Sragher, publicația găzduiește dezbateri și noutăți de la cele mai importante evenimente internaționale dedicate traducătorilor, contribuind la informarea profesioniștilor autohtoni cu privire la cele mai noi vești din plan international.

Dana Verescu, o traducătoare cunoscută pentru contibuțiile sale în sfera nonfiction, a povestit despre bucuria, dar și greutățile și marea responsabilitate pe care le presupune munca de traducere a unor autori importanți precum Jung, a cărui traducătoare a visat să fie încă din facultate.

Concluzia întâlnirii a fost aceea că situația specialiștilor de pe piața autohtonă de carte, nu doar a traducătorilor și a redactorilor, reflectă situația grea în care se află piața editorială, rezultatul a 26 de ani de guvernări dezinteresate de sectorul culturii scrise: suprataxarea, supraimpozitarea și chiar haosul programelor școlare.

Noaptea Literaturii Europene la București este un proiect al clusterului EUNIC România (Reţeaua Europeană a Institutelor Culturale Naţionale), sprijinit de Reprezentanța Comisiei Europene şi organizat de: Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Goethe-Institut, Fundaţia Culturală Greacă, Institutul Italian de Cultură, Institutul Polonez din București, Ambasada Portugaliei la București/ Camões, I.P., Institutul Cultural Român, Institutul Cervantes, Centrul Cultural Turc Yunus Emre din București, Institutul Balassi - Institutul Maghiar din Bucureşti.

Parteneri: Carte peste carte, Piua Book Bar, Teatrul de Animatie Țăndărică, Casa Ion Mincu – Sediul Ordinului Arhitecților din România, Cărturești.

Parteneri media: RFI România, News.ro, Știrile TVR, Radio România Cultural, Ziarul Metropolis, Observator cultural, Suplimentul de cultură, Ceașca de cultură, SUB25.ro, Bookaholic, Bookblog, Booktopia, Semne bune, Filme și Cărți, Blogul unei cititoare de cursă lungă, LiterNet, Gratuitor.ro, Literatura pe tocuri, IdAds

Mai multe informații despre proiectul Noaptea Literaturii Europene la București și ediția din 2016, pe pagina de oficială de Facebook, https://www.facebook.com/ NoapteaLiteraturiiEuropene/, și pe http://bucharest.eunic-online. eu/.