Violonistul Alexandru Tomescu și Cvartetul Ad Libitum deschid cea de a III-a ediție a Festivalului Internațional Clara Haskil

Violonistul Alexandru Tomescu și Cvartetul Ad Libitum

deschid cea de a III-a ediție a Festivalului Internațional Clara Haskil

• Perioada de desfășurare: 29 octombrie - 5 noiembrie 2016, în Sala Thalia a Filarmonicii din Sibiu

• Opt nume importante ale scenei muzicale internaționale, alături de artiști români consacrați, precum violonistul Alexandru Tomescu, alături de Cvartetul Ad Libitum

• Bilete: online, prin rețeaua Eventim.ro și Bilet.ro, precum și la casieria Filarmonicii din Sibiu

• Site-ul oficial al Festivalului: www.clarahaskil.ro

• Anul acesta, la finalul lunii septembrie, a avut loc prima ediție itinerantă a Festivalului Clara Haskil, la Hamburg – trei seri de concerte construite sema

​n​

tic în jurul numelui Clarei Haskil și a muzicii lui George Enescu

​

În perioada 29 octombrie - 5 noiembrie 2016, pe scena Sălii Thalia a Filarmonicii din Sibiu va avea loc cea de a III-a ediție a Festivalului Internațional Clara Haskil, primul proiect de talie internațională din România dedicat celei care a fost una dintre cele mai talentate pianiste de origine română ale tuturor timpurilor, Clara Haskil.

Lansat în 2014, la inițiativa pianistei Alina Azario, Festivalul readuce anual în atenție numele Clarei Haskil, pianista care a rămas până astăzi un model în ceea ce privește căutarea perfecțiunii, interpretarea la cele mai înalte standarde și iubirea neconsiționată pentru muzica clasică: „Festivalul Clara Haskil și-a asumat încă de la început o dublă misiune: dorința de a pune în lumină și de a dezvolta interesul pentru muzica de cameră, precum și nevoia de a vorbi despre modele și răbdarea care însoțește apropierea de ele, într-o lume, uneori, parcă ușor prea grăbită pentru astfel de exerciții recuperatorii”, a mărturisit Alina Azario.

Timp de șapte zile, opt nume importante ale scenei muzicale internaționale alături de artiști români consacrați vor susține o serie de recitaluri și concerte unice, lucrări care sunt în perfect acord cu repertoriul de predilecție al Clarei Haskil: Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Joseph Haydn, Maurice Ravel, Johannes Brahms, Robert Schumann, Franz Schubert, Frédéric Chopin, György Kurtág, Alban Berg si Leos Janacek.

Violonistul Alexandru Tomescu, alături de cel mai valoros cvartet de coarde din România, Cvartetul Ad Libitum, deschid în seara zilei de 29 octombrie ediția din acest an a festivalului.

Un program intim construit în jurul trio-ului pentru pian, clarinet și violă scris de Mozart îi așteaptă pe iubitorii de muzică clasică din Sibiu în cea de a doua seară a festivalului, program susținut de pianista Alina Azario, alături de „cel mai remarcabil clarinetist francez” – Pierre Genisson – și violonistul Adrien Boisseau, membru al celebrului Quator Ebène.

Respectând tradiția de a invita în fiecare an la Sibiu un câștigător al Concursului Internațional Clara Haskil din Elveția, ediția din acest an a Festivalului ne prilejuiește întâlnirea cu Finghin Collins, unul dintre cei mai importanți muzicieni irlandezi de astăzi.

De asemenea, una dintre cele mai așteptate momente îl reprezintă întâlnirea cu membrii Trio-ului Clara Haskil din Germania: pianistul William Youn, violonista Nina Reddig și violoncelista Hannah Weber, trei muzicieni de excepție, foarte buni prieteni, care împărtășesc pasiunea și dorința de a explora lumea extraordinară a muzicii de cameră.

Pianistul Mauro Lo Conte, un artist căruia criticii muzicali i-au remarcat stilul imaginativ, simțul polifonic și maturitatea muzicală, revine pe scena Sălii Thalia, în cea din urmă seară a Festivalului Internațional Clara Haskil.

Programul festivalului se diversifică în acest an printr-o seară dedicată filmului documentar: Grădina lui Celibidache, în regia lui Serge Ioan Celibidache, un emoționant portret al renumitului dirijor și compozitor român. Alegerea documentarului este motivată de dorința organizatorilor de a marca cei 20 de ani de la dispariția regretatului muzician, unul dintre cei mai importanți dirijori ai secolului XX, cu o impresionantă carieră internațională de aproape o jumătate de secol, un model de perseverență și abnegație.

Arhitectura ediției din 2016 nu reprezintă o excepție: încă de la debut, Festivalul Internațional Clara Haskil a adus la Sibiu nume de top ale scenei muzicale internaționale, precum dirijorul Tiberiu Soare, Orchestra Simfonică  București, Cvartetul Arcadia, violoniștii Marina Chiche (Franţa), István Várdai (Ungaria), Ștefan Tarara (Germania) sau pianiștii François-Xavier Poizat (Elveţia), Julien Quentin (Franța), Alexander Schimpf (Germania) și Cristian Budu (Brazilia).

Anul acesta, la finalul lunii septembrie a avut loc prima ediție itinerantă a Festivalului Internațional Clara Haskil, la Hamburg – trei seri de muzică construite sema

​n​

tic în jurul numelui Clarei Haskil și a muzicii lui George Enescu (29 septembrie - 1 octombrie), un eveniment primit excelent de către iubitorii de muzică clasică din Germania.

Festivalul Internațional de Muzică Clasică „Clara Haskil” este un proiect cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu.

PARTENERI: Institutul Cultural Român, Administrația Fondului Cultural Național, Consulatul Republicii Federale Germania la Sibiu, Concours Clara Haskil, Ambasada Confederaţiei Elveţiene în România, Ambasada Israelului în România, Institutul Francez, Librăriile Humanitas, Continental Forum Sibiu

SPONSORI: NORDCAPITAL, WEMPE

PARTENERI MEDIA NAȚIONALI: TVR, RFI România, Radio România Muzical, Radio România Cultural, Adevărul, Dilema Veche, Ziarul Metropolis, Observator cultural, Ceașca de cultură, The Art of Living, LiterNet, Calendar evenimente, Accente, gratuitor, Suplimentul de cultură, societatesicultura.ro, 9AM

PARTENERI MEDIA LOCALI: Magic FM, Radio România Cluj, Radio România Antena Sibiului, Zile și Nopți, Tribuna, Mesagerul de Sibiu, Sibiu 100%, Ora de Sibiu, Știri de Sibiu, Sibiu News, Capital Cultural, Hermannstädter Zeitung, Allgemeine Zeitung, Profil Cultural, Eveniment TV

--

www.headsome.ro

str. Constantin Rădulescu-Motru 16, 

bl. 21, ap. 201, sector 4, Bucureşti

0722-609.478

Premianți Nobel pentru Literatură - o selecție cu -20%

Probleme cu afisarea? Deschide online

Contacteaza-ne       Despre noi       Librariile noastre

Începând cu 1901, cu o serie de excepţii generate de contextul istoric, Academia Suedeză acordă în fiecare an şi Premiul Nobel pentru Literatură, cea mai însemnată distincţie în domeniu, care a strâns până la actuală ediţie, 112 laureaţi. Pe carturesti.ro aşteptăm câştigătorul din 2016, pregătiţi cu o selecţie de titluri ale autorilor premiaţi în ediţiile anterioare. Titlurile din ofertă au o reducere de 20% de pe 6 până pe 18 octombrie. Campania este valabilă în limita stocurilor disponibile, numai pe carturesti.ro.

Fiica papei Romanul lui Dario Fo Fiica papei face dreptate uneia dintre cele mai hulite figuri ale istoriei: Lucrezia Borgia. Cel mai vândut roman al anului 2014 în Italia. ...vezi mai mult 20 lei Second-Hand Time The winne of the 2015 Nobel Prize in Literature reinvents a singular, polyphonic literary form, bringing together the voices of dozens of witnesses to the collapse of the USSR  ...vezi mai mult 65.60 lei Hazard / Angoli Mala „Încă de la primele pagini, Le Clézio revine, în stilul poetic bine-cunoscut, asupra temelor care îi sunt dragi: iniţierea, deprinderea dureroasă a libertăţii" L'Express ...vezi mai mult 15.05 lei

Three Plays SIX CHARACTERS IN SEARCH OF AN AUTHOR * HENRY IV * THE MOUNTAIN GIANTS Pirandello ranks with Strindberg, Brecht, and Beckett as a seminal figure in modern drama. ...vezi mai mult 30.80 lei Marturisesc ca am trait Volumul Mărturisesc că am trăit este unul de memorii, amintirile scrise în această carte străbătând întreaga existență a poetului chilian Pablo Neruda. ...vezi mai mult 32.37 lei Humboldt's Gift For many years, the great poet Von Humboldt Fleisher and Charlie Citrine, a young man inflamed with a love for literature, were the best of friends. ...vezi mai mult 37.60 lei

Notebook - Kafka, The metamorphosis This gorgeous book, provides introspection for a quiet metamorphosis, an escape from the kaskaesque or simply a great space to organize your thoughts and inspire your next chapter. ...vezi mai mult 56.40 lei Cana ceramica - First Lines of Literature Cana ceramica imprimata cu citate celebre din literatura universala. Capacitate: 410 ml. ...vezi mai mult 70 lei Semn de carte - 50 Books to Read Before You Die Semnul de carte - 50 Books to Read Before You Die din otel inoxidabil, vine cu 50 de recomandari clasice pentru iubitorii de literatura. ...vezi mai mult 23 lei

Selecţia "Formula AS"

 

* Matei Călinescu, "Un altfel de jur­nal. Ieşi­rea din timp", ediţie îngrijită de Raluca Dună, Editura Humanitas (tel. 0372/74.33.82), 450 p.

La 24 iunie se împlinesc şapte ani de la moartea lui Matei Călinescu, prozator, memorialist şi teo­re­­tician al modernităţii li­te­­rare, care a marcat şi con­­tinuă să-i influenţeze pe toţi cei ce îl citesc. Ma­ri­le lui ca­lităţi intelec­tua­le, cul­tura vastă, talentul de scri­itor sunt dublate de ceea ce nu­mim conven­ţional un ca­racter - demn, nedispus la compromisuri, o combinaţie rarisimă în lumea noastră de ieri şi de azi, între o minte strălu­ci­tă, principii etice şi des­chidere afectivă. Tocmai această alcătuire l-a silit să rămână în 1973 în exil, pen­tru a scăpa de pre­siunile Securităţii care voia să-l racoleze ca infor­mator. A avut o carieră univer­si­tară de top în SUA, a publicat în engleză cărţi fun­damentale de teorie literară şi literatură com­parată, intrate în biblio­grafii academice din multe ţări, şi a continuat să fie până la sfârşit un om bun, cu vocaţia prieteniei şi o profundă înţelegere a suferinţei, cu atât mai mult cu cât viaţa nu l-a scutit de tragedii personale. Re­cent, Editura Humanitas a lansat primele trei vo­lume dintr-o serie de autor Ma­tei Călinescu pre­vă­zută să cuprindă integra­li­tatea scrierilor lui. Con­form dorinţei testamentare, s-a început cu operele autobiografice şi literare. Găsiţi acum în librării, reeditate, "Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter" (romanul-eseu din 1969, de o importanţă crucială pentru literatura română nu doar prin tema liber­tăţii interioare într-un regim opresiv, ci şi prin mo­dul de construcţie modern, preluat de generaţia '80) şi "Portretul lui M" din 2003, scris ca exerci­ţiu spiritual după moartea fiului autist, dar şi cu gândul de a fi de folos altora. Lor li se adaugă vo­lumul inedit pe care vi-l re­co­mand azi, o carte cu totul specială, care-l aduce printre noi pe omul şi cărturarul confruntat cu propria moarte anunţată, într-un jurnal-epilog al faptelor şi gândurilor din cei doi ani premergători "ieşirii din timp". Con­ceput ca o mărturie a "multiplelor vârste interioare ale unui autor bătrân, confruntat cu o moarte ce va surveni mai devreme sau mai târziu", jurnalul are în vedere publicarea postumă nu mai devreme de 2016. O spune Matei Călinescu într-o prefaţă datată 2008, în care "vede" cartea aşa cum o avem noi acum, structurată în două părţi: prima, "Problema memoriei", cu amin­tiri-evocări datate 2004-2006 şi o a doua, "Cu plă­cere privesc lumina soarelui", cu no­taţii din 2007, când a primit diagnosticul de can­cer terminal, şi până în iunie 2009, când s-a stins la câteva zile după ce împlinise 75 de ani. Tema pro­fundă a aces­tor pagini de supravieţuire "de pe o zi pe alta din punct de vedere metafizic" e drumul spre moar­te al unui om lucid, care în­frun­tă cu calm şi graţie - căci unele pagini sunt un pur trans­port po­etic - boala neiertătoare, un gânditor "care mai are forţa de a lupta cu zădărnicia". Aliaţi îi sunt me­mo­ria, lec­­turile, scrisul, marea muzică, plimbările în na­tură şi soţia sa Uca - însoţitori fi­deli de o via­ţă, o normalitate care capătă o altă in­ten­­sitate în sta­rea de urgenţă a coborârii cu sens unic. Paginile des­pre timpul pierdut şi regăsit în memorie, imer­siunile spre înţelesuri profunde ale textelor sacre, cu pers­pectiva lor consolatoare şi incertă despre imor­talitatea spiritului, dar şi părerile despre Ro­mâ­nia în care a revenit adesea după '90, te fac să-l înso­ţeşti participativ în irea­li­ta­tea lui imediată. În 2004, Matei Călinescu in­ten­ţio­nase să se repa­tri­eze, îşi mobilase chiar un apar­ta­ment în Bucureşti, dar şi-a dat în curând seama că postcomunismul, dominat de securişti şi corupţie insti­tuţionalizată, îl rănea în identitatea lui fun­da­mentală. S-a întors în America şi n-a mai revenit de­cât în scurte vizite anuale, pen­tru a-şi comemora fiul a cărui urnă o adusese în mormântul familiei de la Turnu Severin. Acolo unde se află acum şi ră­mă­şiţele sale. Matei Călines­cu cel viu e însă de găsit în cărţile lui.

 

• Adriana Bittel

 

Selecţia "Formula AS"

 

* James O. Noyes, "România, ţară de ho­tar între creştini şi turci. Cu aventuri din că­lătoria prin Europa Răsăriteană şi Asia Apu­seană în 1854", traducere şi note de Eugen Popa, Ed. Hu­manitas (tel. 0372/74.33.82), colecţia "Vintage", 352 p.

Istoria pare uneori ciudat de repetitivă. În urmă cu 160 de ani se încheie Războiul Crimeii (1853-56), între Imperiul Rus, pe de o parte, şi Anglia, Fran­­­ţa, Imperiul Otoman, de cealaltă. Conflictul fu­sese declanşat de Rusia prin ocuparea prin­ci­pa­telor române, Moldova şi Valahia, în marşul ei spre ţinta vizată dintotdeauna, "strâmtorile" şi Constan­ti­no­polul. Crimeea era considerată atunci, ca şi acum, o trambulină pentru saltul Rusiei spre Sud. Pre­­mer­gător prin desfăşurare şi mijloace Pri­mului Război Mondial, acesta, al Crimeii, a atras atenţia opiniei pu­blice din Occident asupra "ches­tiu­nii orientale" care includea şi problema princi­patelor române, afla­te la con­flu­enţa celor trei imperii - Rus, Austriac şi Otoman, toate dornice să pună mâ­na pe ele. Epo­ca, în plină desfăşurare, a revo­luţiei indus­tri­ale făcea ca in­for­maţia să cir­cule mai re­pede iar pu­bli­cul burghez şi cosmo­polit să o solicite cu avi­ditate. Răz­­boiul Cri­meii a atras o mul­ţime de aventurieri, mer­­ce­nari, mi­sionari, care, din­co­lo de angajarea într-o ta­bără sau alta, au căutat să des­­co­pere şi să împăr­tă­şească spe­cificul Orien­tului, puţin şi su­perficial cunos­cut, mai ales în aspec­tele lui "exo­tice". Reportajele rea­liza­te de unii dintre aceşti că­lători au cuprins inevitabil şi informaţii despre Ţările Române, au adus si­tuaţia lor în atenţia lumii. James O. Noyes (1829-1872), auto­rul cărţii pe care vi-o re­co­mand azi, este un me­dic american, chi­­rurg în ar­mata oto­ma­nă, care, îna­inte de a se în­toarce în New York-ul natal, petrece anul 1854 în mijlocul eveni­men­telor, observând cu ochi proaspăt consecinţele con­flictului oriental. Tu­rismul său de răz­boi, sti­mu­lat şi de curiozitate pentru far­me­cul mis­terios al locurilor, urmează traseul arma­telor afla­te în con­flict. Astfel ajunge, după un drum cu va­porul pe Du­năre, la Giurgiu şi la Bucu­reşti, înainte de a se îndrepta spre Varna, portul în care se va îm­barca spre Constan­tino­pol. Trecerea prin Vala­hia îi per­mi­te să observe şi să descrie ur­mă­rile recentei ocu­paţii ruseşti, dis­tru­­ge­rile şi jafurile ar­ma­tei ţa­riste, dar şi caracterul ro­mânilor, cul­tura şi men­ta­lităţile lor, dintr-o pers­pec­tivă docu­men­tat etno­gra­fică, de­ce­lând trăsăturile ce-i diferenţiază de popu­la­ţiile nelatine din jur. Tâ­nărul medic îşi no­tează in­clusiv cântece şi legende popu­lare, spe­ci­ficul hai­nelor şi al habitatului, al obi­ceiurilor şi al me­diului în care ro­mânii îşi duc viaţa. Pe drumuri des­fundate şi cu mij­loace de trans­port pre­care (amintind para­do­xal de situaţia actuală), ame­­ri­ca­nul ajunge în Bucu­­reş­tiul ocupat de alianţa antirusă şi guvernat de un ofi­ţer britanic, Stephen Lakeman, cunoscut şi sub numele de Mazar Paşa, care, stabilit aici, va juca un rol în­semnat în istoria ţării noastre. Capitala Valahiei îl im­presionează pe Noyes prin carac­teristici păs­trate, mutatis mutandis, până azi: "Stră­zile - notează el - sunt mereu pline de vehi­cule care go­nesc cu duş­mănie prin noroi sau colb. Ma­­nia pentru aceste atela­je e atât de pu­ternică, încât vezi adesea un boier călă­torind într-o caleaş­că stridentă adusă de la Viena (...) cu vizitii ţigani în zdren­ţe". Veţi descoperi în pa­ginile cărţii mul­te ase­menea informaţii care dau, din ne­fe­ri­cire, im­pre­sia continuităţii. Dar că­lă­torul nu se mulţu­meş­te doar cu descri­erea stărilor de fapt, a peisajelor şi obi­ce­iurilor româneşti de la 1854, ci face şi un excurs în istoria Principatelor, prin care explică păs­trarea fiinţei creştine a nea­mului la gra­niţa isla­mului european. El este, în ace­laşi timp, impregnat de ideile paşop­tiş­tilor noştri care do­reau mo­der­ni­zarea, sincro­ni­zarea cu civili­zaţia oc­ci­den­tală, sin­gura modalitate de a exclude pier­de­rea în "abisul rus" sau în delă­sa­rea proprie oto­ma­nilor. Din aceas­tă perspectivă, Noyes e printre primii călători occidentali care folo­sesc denu­mi­rile de România şi români în loc de va­lahi şi mol­do­veni, impunând ideea unităţii. Jurnalul lui de că­lătorie, cu nu­me­roase ilustraţii preluate din presa vremii, a apă­rut la New York în 1858, înaintea unirii Principa­te­lor. Prin el, publicul american şi vest-european a pu­tut cu­noaşte şi simpatiza cu aspira­ţiile unui popor care, altfel, părea sortit să se piardă în negurile istoriei.

 

• Adriana Bittel