Cine s-ar fi gândit că inteligenţa are o paletă atât de variată de sectoare? Nu suntem inteligenţi doar atunci când vine vorba de cunoştinţe, de studii sau de viaţa profesională. Dezvoltarea psihologiei scoate la iveală mai multe tipuri de inteligenţă, din care fiecare poate poseda mai mult sau mai puţin. Cea emoţională este una dintre ele, reprezentând capacitatea unei persoane de a-şi canaliza stările sufleteşti şi sentimentele într-o direcţie favorabilă sinelui, dezvoltării personale, dar şi pentru o mai uşoară empatizare cu cei din jur.
Alte tipuri de inteligenţă mai sunt: inteligenţa socială (în strânsă legătură cu cea emoţională), inteligenţa verbală şi auditivă, logică, vizuală şi spaţială, kinestezică, muzicală, matematică şi raţională.
Bineînţeles, toate acestea conlucrează şi împreună formează conceptul de inteligenţă într-un sens larg înţeles. Mai exact, deşi putem face astfel de clasificări, este greu să delimităm clar un tip sau altul. Cel mult putem observa că o persoană dă dovadă de uşurinţă în realizarea unor activităţi care necesită mai mult un anumit tip de aptitudini, acestea solicitând la rândul lor în special un anumit tip de inteligenţă.
Lucrarea autorilor pleacă de la faptul că fiecare om în parte este unic, din absolut toate punctele de vedere. Iar diferenţele dintre noi se pot observa cu ochiul liber în ceea ce priveşte modul în care reacţionăm într-o situaţie anume. Deşi unele manifestări vor părea comune, totuşi în interior, fiecare va simţi stări diferite.
De exemplu, în cazul unei întâmplări nefericite, anumite persoane se vor simţi distruse şi poate chiar nu vor reuşi să îşi revină niciodată de pe urma experienţei, în timp ce alte persoane, deşi afectate pe moment, vor putea ulterior să treacă peste şi să meargă mai departe fără probleme.
De asemenea, în cazul unui eveniment fericit, unele persoane ştiu să se bucure din toată inima, în timp ce altele nu vor simţi bucuria la aceeaşi intensitate sau chiar o vor mima pentru că aşa cere „eticheta”.
Astfel, autorii pun foarte mare accent în lucrarea lor pe faptul că suntem unici, aceştia considerând că principiul unicității ar trebui aplicat şi atunci când vine vorba de prescrierea de tratamente, fie că este vorba de boli fizice sau psihice, deoarece organismul fiecăruia va răspunde diferit de la persoană la persoană. Astfel, termenul de „personalizare” ar trebui extins şi în această zonă, nu doar în cea a marketingului, care pune din ce în ce mai mare accent pe produse şi servicii personalizate în funcţie de cerinţele şi aşteptările fiecărui individ.
Cartea reprezintă o lectură fascinantă, nu doar pentru cei interesaţi de psihologie, ci şi pentru oricine altcineva, atras cel puţin de dezvoltarea personală. Vei afla informaţii interesante, cum ar fi faptul că există o ştiinţă care studiază modul în care răspunde creierul la reclame, numită „neuromarketing”, că serialul „Lie to me” are la bază cercetările psihologului Paul Ekman, care a descoperit şi analizat sistemul de recunoaştere facială în ceea ce priveşte redarea expresiilor / sentimentelor umane sau că zâmbetul adevărat este cel care se face şi cu ochii, nu doar cu buzele.
PLUSURI
Multe informaţii interesante şi studii de caz care reprezintă sarea şi piperul cărţii.
RECOMANDARI
Celor interesaţi de psihologie şi dezvoltare personală, dar şi celor care vor să se autocunoască şi totodată să afle mai multe despre ceilalţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu