Jessa Crispin este autoare, blogger, editor și gazdă a unui podcast, dar în primul rând este feministă. Crispin nu este o feministă radicală în sensul Andreei Dworkin, dar suficient de radicală pentru vremurile în care trăim, încât scrierile sale să ne facă să ne simțim teribil de incomozi.
„De ce nu sunt feministă” este un manifest și un reminder feminist. Este o carte menită să ne trezească din ipocrizia și amorțirea modernă capitalistă în care ne-am afundat. Crispin ne atrage atenția că nu suntem feminiști doar pentru că ne atribuim această etichetă, sau ne este atribuită. Să fii feminist înseamnă să fii extrem de atent și conștient de fiecare vorbă pe care o spui, fiecare acțiune și activitate pe care o faci. Să fii feminist vine cu obligația și responsabilitatea intersecționalității dar mai ales cu realitatea egalității adevărate.
Feminismul lui Crispin nu este feminismul antibărbați în sensul obositor și enervat al femeilor care îi pun pe toți bărbații în aceeași oală și îi urăsc nediscriminatoriu doar pentru că s-au născut. Dar este feminismul anti căsnicie pentru ce a reprezentat de-a lungul istoriei această instituție pentru femei.
Feminismul roz este feminismul de suprafață și ușor marketabil de către marile companii. Marketing care ne vinde înapoi catch-prase-urile care ne dau impresia de putere. Este feminismul femeilor albe și este performativ. Este feminismul de tipul „lean in”, în care un grup select a pătruns la masa băieților și promite locuri pentru alte femei la masă. Dar o dată ajunse în vârf se poartă exact ca băieții pe care îl urăsc și stau de pândă la poartă pentru a selecta persoanele potrivite. În cele din urmă, Jessa Crispin ne provoacă să stăm în și cu discomfortul nostru și să ne analizăm acțiunile pentru a deveni adevărați feminiști puternici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu